Folosim cookie-uri pentru a analiza traficul și a îmbunătăți experiența ta.
RefuzAcad. Daniel DĂIANU, Președintele Consiliului Fiscal
Intrarea SUA în insolvenţă este un nonsens, dar ţările dezvoltate nu pot practica deficite mari la nesfârşit pentru că la un moment dat se poate intra într-o “capcană a datoriilor”, susţine preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.
“Este multă încordare politică în SUA privind plafonul datoriei publice, de circa 31 trilioane (mii de miliarde) de dolari, care era în 2022 aproximativ 124% din PIB-ul american. Nu este prima dată când spectrul de depăşire a unui plafon stabilit de Congres provoacă încleştare între politicieni. Dar este prima dată în istorie când SUA ar intra în “default”. Ce adaugă greutate situaţiei este afirmaţia unor responsabili cu politica economică. Secretarul Trezoreriei, ministrul de finanţe al SUA, Janet Yellen (predecesor al lui Jerome Powell la Fed, Banca Centrală a SUA) vorbeşte despre o “catastrofă” dacă nu este ridicat plafonul. Este SUA ameninţată de un faliment propriu-zis? Bunul simţ economic îţi spune că nu, şi argumente sunt menţionate mai jos în acest sens. Ce se poate întâmplă în schimb este că guvernul federal să nu poate onora unele plăţi la timp întrucât ar fi limitate emisiuni de obligaţiuni. În această situaţie Trezoreria americană are disponibile măsuri temporare de avarie. Conducători de pe Wall Street au anunţat că au în vedere un scenariu urât”, comentează Daniel Dăianu, într-un articol postat pe publicat pe blogul OpiniiBNR.ro.
Economistul enumeră şi unele motive pentru care un faliment al SUA este un nonsens: pieţele nu semnalează că economia americană, statul american, găsesc greu finanţare; o limită impusă în mod instituţional este cauza disputei actuale; economia americană reprezintă cca. 25% din PIB-ul mondial, iar dolarul SUA înseamnă aproape 60% din rezervele valutare deţinute în lume (spre comparaţie, euro înseamnă în jur de 20%); SUA sunt prima forţă tehnologică şi ştiinţifică a lumii; inflaţia în SUA a atins un platou cu ceva timp în urmă, scade în mod gradual, iar mersul inflaţiei în SUA dă tonul în economiile avansate.
De asemenea, un “default” fie şi de scurtă durată ar trimite economia americană sigur în recesiune şi ar accentua o comprimare a creditării ce era oricum indusă de întărirea politicii monetare, consideră Dăianu.
“Este greu de imaginat o situaţie în care administraţia democrată şi republicanii din Congres nu vor ajunge la un compromis care să înlăture impasul intern. Întrucât nu este vorba numai de funcţionarea statului american, de credibilitate, ci şi de implicaţii pe pieţele internaţionale. O erodare puternică a cotaţiilor hârtiilor de valoare americane, obligaţiuni şi bonuri de tezaur (prin mark to market, vezi şi dinamică la CDS-uri), rezultată dintr-un blocaj prelungit al unor noi emisiuni, ar afecta portofolii de active în lume, dincolo de consecinţele întăririi agresive (cu peste 5%) a politicii monetare a Fed. Dolarul SUA probabil s-ar deprecia, cu implicaţii asupra cotaţiilor mărfurilor pe pieţele internaţionale. Am avea noi turbulenţe financiare ce ar amplifică tumultul produs de necazurile unor bănci. Şi geopolitic SUA ar primi o lovitură având în vedere responsabilităţi internaţionale explicite şi implicite. Să ne gândim că aranjamente de tip swap sunt căutate de bănci centrale în primul rând cu Fed; dolarul este văzut că principalul activ monetar de refugiu în lume. Asemenea reverberaţii arată de ce este greu de acceptat că politicienii de la Washington nu vor găsi un compromis care să protejeze SUA ca pivot al sistemului financiar internaţional şi să ţină cont de posibile efecte foarte rele pentru economia globală”, spune Daniel Dăianu.
El afirmă că este legitimă însă întrebarea dacă SUA îşi pot permite continuarea unor deficite bugetare mari, care să pună în discuţie sustenabilitatea datoriei lor publice.
Potrivit preşedintelui Consiliului Fiscal, atât timp cât rată dobânzii de îndatorare este inferioară ratei de creştere a PIB, datoria publică poate creşte fiind sustenabilă – se poate menţine la un nivel rezonabil ca pondere în PIB. Dar datorii publice au crescut în SUA şi în alte economii avansate ca pondere în PIB în ultimele decenii (la finele celui de-al doilea război mondial, în 1945, datoria publică a SUA a fost în jur de 112% din PIB). Criză financiară globală, pandemia, criza energetică şi războiul din Ucraina, alte evenimente extreme, au mărit înclinaţia guvernelor de expansiune a cheltuielilor bugetare, de a creşte deficite bugetare.
Daniel Dăianu menţionează că ţările dezvoltate nu pot practica “la nesfârşit”, deficite şi datorii tot mai mari. La un moment dat se poate intra într-o “capcană a datoriilor”, care ar obliga pieţele să reacţioneze cu vehemenţă, să ceară dobânzi considerabil mai înalte la finanţare. În plus, scăderea inflaţiei nu va mai ajuta execuţii bugetare (datorii publice ca pondere în PIB) aşa cum s-a întâmplat în 2022, anul marelui puseu inflaţionist, ca “inflaţie surpriză”.
“Bugetele publice au nevoie de corecţii în pofida faptului că sunt presiuni mari pe partea de cheltuieli ce derivă din dispariţia “dividendului păcii”‘ (cresc cheltuieli militare), schimbări climatice, demografie (criza sistemului asistenţial/pensii). Guvernele vor avea dificultăţi mari în restructurarea cheltuielilor publice, mai ales unde veniturile bugetare sunt mici. Pentru SUA, o analogie cu Japonia (ce are o datorie publică de peste 220% din PIB) are relevanţă limitată deoarece cvasitotalitatea obligaţiunilor suverane nipone sunt deţinute de rezidenţi japonezi şi, în plus, aceştia economisesc mult. Pentru economii emergente, corecţii ale deficitelor bugetare sunt cu atât mai necesare. Importanţa fondurilor europene pentru România este de văzut şi în acest context, ca şi calitatea investiţiilor şi reformelor ce se fac. Până una alta, SUA se pot împrumută mai lesne decât restul economiilor din lume datorită puterii economice, rating-ului suveran deţinut. Impasul politic de acum nu văd cum să nu fie depăşit. Dar şi SUA trebuie să nu considere datoria publică în creştere ca fiind lipsită de limite”, a transmis Daniel Dăianu.
Ministerul eston de Externe a anunţat luni că l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al…
Germania va organiza cu sprijinul Iordaniei un "pod aerian umanitar către Gaza", a anunţat luni…
Secretarul general al Guvernului, Radu Oprea, a susţinut luni că în cazierul său judiciar nu…
Departamentul Securităţii Interne din Statele Unite a transmis luni că ia măsuri pentru a readuce…
Preşedintele american Donald Trump, aflat în vizită în Scoţia, a anunţat luni că Statele Unite…
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a reiterat luni că Israelul nu-şi va înceta ofensiva în Fâşia…
This website uses cookies.
Read More
View Comments
Este evident ca planul declinului economic mondial a fost pus pas cu pas la punct si in mod cert va dura ceva ani.....problema este atat timp cat va exista un control realizat de cateva persoane ce vor sa domine lumea NU se va putea face nimic pentru o stabilitate economica fezabila si durabila.Razboaiele aduc serioase venituri pentru o mana de oameni,pandemiile de asemenea......Daca ar fi posibil un real control al fiecarei tari pe parcela sa atunci in mod categoric echilibrul ar incepe sa ruleze,lent dar bine.In plus colaborarea economica dintre statele lumii ar trebuii cumva sa fie coordonata redundant si cu un procent care sa ajute echilibrul economic al fiecarui stat in masura in care sa nu fie depasit un anume nivel de dezvoltare.Pentru inceput se poate face o mutare precum ceea din vremea Ceausescu in care salariile pe functii sa aibe un minim si un maxim echilibrat,stabilitatea locurilor de munca ar asigura de asemenea venituri pentru stat clare si sigure.Imprumuturile de sustinere a firmelor sa fie unul constant si cu dobanzii mici...statul sa ia cu imprumut din diverse surse cu o dobanda mica sa spunem 1% si sa dea mai departe cu 1.5% iar fondurile rezultate sa le investeasca in circuite cat mai sigure pentru a avea inca un profit in plus.Romania de exemplu are resurse fantastice de a face banii,resurse naturale si nu numai .Dar nu suntem lasati sa facem asta.Consecinta:lumea va tremura de acum economic constant pana in momentul in care singura solutie va deveni .......sfarsitul lumii pe care o cunoastem.