Dana Daraban, ACUE: Schema actuală de plafonare a prețurilor nu abordează problemele structurale; transferarea poverii financiare asupra furnizorilor de energie – o măsură nesustenabilă, care afectează grav stabilitatea și funcționarea sectorului energetic

Decizia recentă a autorităților de a extinde schema de plafonare a prețurilor nu rezolvă problema fundamentală a decalajului dintre momentul aplicării reducerilor de către furnizori și cel al decontării obligațiilor de către stat, ne-a declarat Dana Daraban, directorul executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE).  

Prelungirea schemei de plafonare-compensare a preţurilor la energie a fost aprobată săptămâna trecută de Executiv. Astfel, mecanismul actual de plafonare a energiei electrice la prețuri maxime de 0,68 lei/kWh, 0,80 lei/kWh și 1,3 lei/kWh în funcție de consum va fi menținut până la 30 iunie 2025. Mecanismul de plafonare a prețurilor la gaze la nivelurile maxime de 0,31, respectiv 0,37 lei/kWh va fi menținut până la 31 martie 2026.

Dana Daraban ne-a explicat: “Deși statul continuă să impună reduceri de preț, aceste măsuri sunt implementate prin transferarea poverii financiare asupra furnizorilor de energie, o abordare nesustenabilă, care afectează grav stabilitatea și funcționarea sectorului energetic.

În loc să asigure un mecanism clar și predictibil de decontare, autoritățile apelează la artificii administrative și birocratice, prin formulări care generează incertitudine și, implicit, riscuri financiare suplimentare pentru operatorii economici. Experiența anului 2024 a demonstrat impactul negativ al unor astfel de abordări, care au blocat procesul de decontare și au afectat întregul sector de furnizare a energiei. Un cadru legislativ care împiedică funcționarea normală a unui sector economic nu poate fi considerat funcțional. În această situație, problema nu este la operatorii economici, ci la cadrul de reglementare impus de stat. Prin această nouă decizie, statul perpetuează problema, în loc să o soluționeze eficient”.

Potrivit doamnei Daraban, în loc să creeze un sistem care să protejeze atât consumatorii, cât și operatorii economici, reglementările actuale pun presiune exclusiv pe furnizori: “Un exemplu concret al acestei abordări este înlocuirea sintagmei „în limita fondurilor disponibile” cu o formulare ambiguă – „…data de la care Ministerul Finanțelor transferă fondurile…” – introducând astfel condiționări asupra cărora furnizorii de energie nu au niciun control. În condițiile în care alocarea bugetară este insuficientă, această mențiune denotă mai degrabă o preocupare pentru protejarea funcționarilor publici decât un sprijin real pentru sectorul energetic.

Dacă legea impune plafonarea prețului, statul are obligația corelativă de a asigura compensarea furnizorilor. Dacă statul creează o obligație legală pentru sectorul privat, trebuie să o finanțeze integral, fără a depinde de disponibilitatea fondurilor în orice moment sau de data la care Ministerul Finanțelor face plățile către un ordonator principal de credite.

Mai mult, menținerea unor prevederi care generează pierderi financiare pentru furnizori și care contravin legislației naționale și europene este inacceptabilă și necesită o revizuire urgentă. Este imperativ ca autoritățile să adopte măsuri responsabile, care să asigure un echilibru între protecția consumatorilor și sustenabilitatea industriei energetice.

in concluzie, schema actuală de plafonare a prețurilor reprezintă o soluție temporară, care nu abordează problemele structurale ale sectorului energetic. Lipsa unui cadru legislativ coerent și previzibil afectează nu doar furnizorii, ci și consumatorii, prin riscurile generate asupra continuității serviciilor”.

Săptămâna trecută, Sebastian Burduja a adăugat că textul Ordonanţei de Urgenţă include mai multe articole, dar plafoanele rămân aceleaşi: “La energie electrică, acest trimestru acoperă, în general, un trimestru cu preţuri scăzute din piaţă, deci nu ne aşteptăm să fie sume mari solicitate de furnizori în cadrul procesului de compensare-plafonare. La gaz, era important să acoperim întregul an gazier, pentru că, aşa cum ştiţi, vom ieşi din sezonul rece cu un grad de umplere redus, nu doar noi, ci şi Uniunea Europeană, în depozitele de înmagazinare gaze, iar reumplerea acestor depozite va însemna o cerere crescută pentru gaze şi, fără măsuri de plafonare, românii iarna următoare ar fi plătit facturi mult mai mari care să susţină şi acest proces de reumplere a depozitelor”.

Ministrul a mai menţionat că prin acest act normativ se încearcă facilitarea unui proces de creştere a lichidităţii pe piaţă. Astfel, există o obligaţie a producătorilor să vândă 50% din energia disponibilă pe pieţele a angro sau la termen, faţă de 40% în trecut.

Sebastian Burduja a anunţat că în această perioadă tranzitorie se va pune la punct, împreună cu Ministerul Muncii, şi un mecanism de sprijin pentru românii în sărăcie energetică.

Acesta a explicat că în luarea deciziei de prelungire a plafonării s-a luat în calcul faptul că în ultimele luni, din cauze neimputabile României, preţurile pe pieţele internaţionale au crescut semnificativ după stoparea tranzitului gazului rusesc prin Ucraina. Preţul la gaz a înregistrat o creştere de până la 65% pe piaţă europeană şi preţul energiei electrice undeva la 25%.