Update articol:

Danemarca leagă apariția dronelor de un actor statal, afirmă Letonia; Rusia neagă implicarea

denmark flag, steag, danemarca

Danemarca a raportat aliaților NATO că „actori statali” nespecificați sunt responsabili pentru incursiunile cu drone care au dus la închiderea a două aeroporturi, a declarat joi ministrul de externe al Letoniei pentru Reuters, dar oficialii danezi au afirmat că încă nu este clar cine se află în spatele incidentelor.

Apariţia unor drone perturbă zborurile la aeroporturile din Copenhaga și Oslo

Incursiunile au forțat aeroportul Aalborg, utilizat pentru zboruri comerciale și militare, să se închidă timp de trei ore, în timp ce aeroportul Billund, al doilea ca mărime din Danemarca, a fost închis timp de o oră, a declarat poliția. Ambele aeroporturi s-au redeschis joi dimineață.

„Guvernul danez a declarat că este un actor statal care o operează”, a declarat ministrul leton de externe Baiba Braze într-un interviu acordat în marja Adunării Generale a ONU de la New York.

Însă șeful Serviciului de Informații al Apărării din Danemarca, Thomas Ahrenkiel, a declarat joi seara, în cadrul unei conferințe de presă, că încă nu este clar cine se află în spatele incidentelor și a refuzat să spună dacă există suspiciuni că ar fi vorba de un actor de stat.

Cu toate acestea, Finn Borch, șeful serviciului național de securitate și informații din Danemarca, a declarat reporterilor, în cadrul conferinței de presă, că activitatea secretă a Rusiei reprezintă o amenințare la adresa securității.

„Riscul de spionaj din partea Rusiei este ridicat. Același lucru este valabil și pentru riscul de sabotaj din partea Rusiei. Am văzut acest lucru în alte părți ale Europei și se aplică și aici, acasă”, a spus Borch.

Ambasada Rusiei la Copenhaga a respins joi ca „absurde” speculațiile potrivit cărora Moscova ar fi implicată în incursiunile daneze.

Ministrul apărării danez a declarat anterior că ieșirile nocturne ale dronelor au fost atacuri hibride, combinând tactici militare și secrete, și au avut ca scop răspândirea fricii.

Incidentul de joi, al doilea din această săptămână numai în Danemarca, face parte din ceea ce unii oficiali europeni consideră a fi un model de perturbare rusă care a expus vulnerabilitatea spațiului aerian european într-un moment de tensiuni ridicate între Moscova și NATO.

Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a făcut legătura între incidentul cu dronele care a închis aeroportul din Copenhaga luni seara și activitățile suspecte ale dronelor rusești în toată Europa, fără a furniza dovezi.

DRONE VĂZUTE ZBURÂND DEASUPRA MĂRII DE NORD

Ministrul leton a declarat că aliații Danemarcei așteaptă o analiză mai aprofundată din partea Copenhagăi. Dar incursiunile au demonstrat că „toți trebuie să investim în capacități de combatere a dronelor”, a spus ea.

În timpul incursiunilor de joi din Danemarca, drone au fost văzute și în apropierea aeroporturilor Esbjerg și Sonderborg, precum și a bazei aeriene Skrydstrup, unde se află avioanele de vânătoare F-16 și F-35 ale Danemarcei, și deasupra unei instalații militare din Holstebro, a confirmat poliția. Toate acestea sunt situate în regiunea Jutland, în vestul țării.

Compania civilă de salvare Esvagt a declarat pentru Reuters că navele sale au observat miercuri seara ceea ce părea a fi drone zburând deasupra Mării Nordului. Poliția locală a primit o sesizare cu privire la drone în apropierea câmpurilor petroliere din Marea Nordului, a raportat postul public de televiziune DR.

„Acest lucru arată cel puțin că în prezent nu avem capacitatea de a preveni intrarea dronelor în spațiul aerian al aeroporturilor noastre”, a declarat Peter Viggo Jakobsen, profesor asociat la Colegiul Regal Danez de Apărare. „Aceasta este o lacună în pregătirea noastră.”

Poliția daneză a declarat că și-a intensificat prezența la aeroporturile afectate și la alte infrastructuri critice.

Incursiunile au loc după ce Danemarca și-a mărit în acest an bugetul militar pentru a remedia deficiențele acute. Săptămâna trecută, a anunțat planuri de achiziționare de arme de precizie cu rază lungă de acțiune, în timp ce decizia sa de a găzdui producția de combustibil pentru rachete ucrainene în apropierea bazei aeriene Skrydstrup a atras critici din partea Rusiei.

Polonia a doborât drone suspectate a fi rusești în spațiul său aerian pe 10 septembrie. Autoritățile daneze au declarat joi că au decis să nu doboare niciuna dintre drone în spațiul lor aerian din motive de siguranță, în ciuda perturbărilor cauzate traficului aerian.

„Cu siguranță nu pare a fi o coincidență. Pare sistematic. Asta aș defini eu ca un atac hibrid”, a declarat ministrul apărării Troels Lund Poulsen într-o conferință de presă.

Danemarca nu a decis încă dacă va invoca articolul 4 al NATO, care permite membrilor să solicite consultări cu privire la orice probleme de securitate, a adăugat Poulsen. Polonia a invocat articolul după ce a doborât dronele, la fel ca Estonia după ce avioane militare rusești i-au încălcat spațiul aerian timp de 12 minute pe 19 septembrie.

Deputatul danez din opoziție Pelle Dragsted, din Alianța Roșu-Verde, a declarat pe X că guvernul nu a arătat „niciun control asupra celui mai elementar lucru: apărarea infrastructurii noastre vulnerabile”.

Analistul danez Jakobsen a fost de acord cu suspiciunile că Moscova se află în spatele incursiunilor dronelor. El a spus că Rusia excelează în „a merge până la limita a ceea ce ar declanșa o reacție militară din partea NATO, dar fără a o depăși”.