Daniel Dăianu, Consiliul Fiscal: “O corecție este necesară în politica fiscal-bugetară”

*”Dezechilibrele trebuie să ne preocupe în mod serios, pentru a evita deteriorarea stabilității financiare, a evaluării riscului suveran, a finanțării și dinamicii economiei”

*”Necesitatea unei corecții ample a bugetului consolidat nu poate fi pusă sub semnul întrebării”

Spațiul fiscal este vital în economii emergente, care prin definiție nu emit monedă de rezervă, arată Daniel Dăianu, Președintele Consiliului Fiscal, într-un articol publicat pe site-ul instituției.

Aceste economii au nevoie de „tampoane” adecvate, mai ales în vremuri cu incertitudini mari și piețe financiare ușor schimbătoare. Leul nu este monedă de rezervă, iar BNR nu are spațiul de manevră al unor bănci centrale mari. De aceea, dezechilibrele trebuie să ne preocupe în mod serios, pentru a evita deteriorarea stabilității financiare, a evaluării riscului suveran, a finanțării și dinamicii economiei, arată Daniel Dăianu.

În opinia sa, datoria publică este la un nivel rezonabil (cca 35% din PIB în 2018, conform metodologiei UE), dar adâncirea „deficitelor gemene” în ultimii ani, în special a celui extern (deficitul de cont curent va depăși probabil 5% din PIB în acest an), cu o structură în deteriorare a finanțării, singularizează România față de alte state membre din regiune; o corecție este necesară în politica fiscal-bugetară, adauga președintele Consiliului Fiscal.

Acesta continuă:Exodul de capital uman, deficitul în creștere de forță de muncă, explică majorări salariale pentru atenuarea fenomenului. Dar dezechilibre externe excesive nu iartă și pot reclama ajustări drastice când mediul internațional devine nefavorabil; creșterile de venituri trebuie să aibă în vedere mersul productivității, al competitivității economiei.

• O calibrare adecvată a mixului de politici macroeconomice este esențială pentru protejarea echilibrelor. Aceste politici trebuie să țină cont de interesele pe termen mediu și lung ale economiei românești, să evite măsuri ad-hoc, nefundamentate analitic, ce sunt contraproductive. Politicile trebuie să fie sustenabile.

• Problema armonizării politicilor economice este cu atât mai acută cu cât reperele de atins nu se limitează la managementul situației curente, ci au de urmărit un obiectiv foarte ambițios – așa cum a fost propus de raportul elaborat sub egida Comisiei Naționale, precum și de Planul de Acțiune asociat – acela al adoptării monedei euro (și, în prealabil, de intrare în Mecanismul Cursurilor de Schimb – ERM2); cu deficite mari nu se poate adera la zona euro, nici intra în ERM2.
• Creșterea veniturilor fiscale este necesară având în vedere subfinanțarea unor bunuri publice de bază – educație, sănătate, infrastructura de bază. Venituri fiscale de cca 26% din PIB sunt considerabil sub pretențiile și nevoile unui stat membru al UE. Creșterea veniturilor fiscale are de considerat și noua lege a pensiilor. Această lege urmărește reașezarea sistemului de pensii pe baze mai echitabile, însă are un impact major asupra bugetului public și va complica mult efortul de reducere a deficitului său structural.
• Deși modalități concrete de corecție fiscal-bugetară sunt temă de dezbateri publice și politice – ele putând fi realizate atât prin majorarea veniturilor (creșterea ratelor, a eficienței colectării, sau a ambelor, în cazul celei din urmă prin informatizare și combatere fermă a evaziunii și „optimizărilor” fiscale), cât și printr-o ajustare a structurii cheltuielilor publice, cu respectarea principiului eficienței – necesitatea unei corecții ample a bugetului consolidat nu poate fi pusă sub semnul întrebării.
• Necunoscuta este deci „cum se vor face ajustările”, cu ce efecte pentru oameni și firme și pe ce orizont de timp.”

Daniel Dăianu a mai scris: ”O etapă dificilă – de construcție instituțională – a fost parcursă în mandatul anterior și, acum, aceasta trebuie continuată cât mai bine, în slujba intereselor economice de ansamblu ale României, ca stat membru al Uniunii Europene.”

Recent, Parlamentul a numit o nouă conducere pentru Consiliul Fiscal, formată din George Georgescu, nominalizat de Academia Română, Bogdan Octavian Cozmâncă, nominalizat de BNR, Georgiana Camelia Creţan, nominalizată de ASE, Daniel Dăianu, nominalizat de IBR, şi Bogdan Sebastian Căpraru, nominalizat de ARB.