Datoria publică, 50% din PIB pe date operative dar circa 48% după rezultatul economic pe T2. Observații

de Dan Pălăngean  

Datoria publică a României a fost în luna mai 2022 de 50% din PIB, față de 48,4% la finele primului trimestru al anului curent, potrivit datelor OPERATIVE publicate de Ministerul Finanțelor. Suma calculată potrivit metodologiei europene a fost de circa 614 miliarde lei iar raportarea s-a făcut la PIB cumulat pentru cele patru trimestre anterioare, respectiv 1.228 miliarde lei.

Astfel, s-a atins pragul de 50% de la care Guvernul ar trebui să prezinte public un program de ajustare și să înghețe cheltuielile cu salariile bugetarilor. Totuși, odată cu înlocuirea în calculul pe date definitive a T2 2021 cu T2 2022, atunci când se face suma la zi a celor patru trimestre, nivelul datoriei publice se va întoarce la o valoare de circa 48% din PIB, similară celei de la finalul lunii martie.

De altfel, inițial, tot pe date operative, cele 594,1 miliarde lei datorie acumulată în martie 2022 raportat la suma cunoscută atunci pe patru trimestre (1.181,9 miliarde lei), a dat un indicator operativ de 50,3% și nu de 48,4%, raportarea definitivă fiind făcută la PIB-ul de 1.227,7 miliarde lei comunicat ulterior de INS (desigur, nu se pot compara decât provizoriu datorii existente la finele T1 2021 și pe parcursul T2 2022 prin raportarea la același PIB).

De fapt, dacă este să transpunem în cifre recenta estimare-semnal privind avansul PIB pe T2 2022 față de T2 2021, adică 5,3% în termeni reali, la un deflator măcar egal cu inflația medie consemnată oficial (14,43%,în intervalul aprilie – iunie 2022) ar rezulta o creștere nominală a rezultatului economic trimestrial până la 331.197 milioane lei (+20,4% nominal).

Prin urmare, dacă se adaugă cele 56.092,4 milioane lei în calculul PIB-ului pe ultimele 4 trimestre (regula de raportare europeană) s-ar ajunge la 1.283.786,4 milioane lei. Cu modificarea substanțială a numitorului și revenirea la un nivel ceva mai mic de 48% al datoriei publice, mai redus decât la finalul anului 2021.

Desigur, datele-semnal referitoare la avansul PIB pot suferi ajustări iar deflatorul va fi recalculat succesiv în două variante provizorii, conform metodologiei aprobate. Cert este că va mai rămâne un spațiu de circa două puncte procentuale pentru avansul datoriei publice în luna iunie 2022 (cam 25 miliarde lei) pentru a ne păstra sub limita de 50% prin raportarea la aceeași valoare a PIB.

Asta nu înseamnă că lucrurile în regulă, deoarece creșterea cu circa 20 miliarde lei a datoriei publice în primele cinci luni ale anului dar păstrarea ei în termeni procentuali prin raportare la PIB s-a făcut în baza unui avans economic care NU va mai putea fi repetat pe următoarele trimestre. Mai ales în condițiile crizei actuale, care a trimis aproape de creștere zero economiile germană, italiană și franceză, cu care suntem interconectați.

Practic, vom asista la o cursă între creșterea tot mai redusă a PIB (atenție la deflatorul luat în calcul) și cea a îndatorării sub presiunea obligațiilor sumate de stat (atenție la subvențiile pentru energie, situate, discutabil, PESTE cele 25 miliarde lei amintite mai sus), cu marje foarte strânse de derapaj financiar potențial și posibilitatea trecerii la măsuri de austeritate.

Atenție, păstrarea sub cota de avarie de 50% pe date definitive până la finalul anului și evitarea adoptării unor măsuri de înghețare sub efectul legii a salariilor bugetare este condiționată de creșterea economică, previzionată curent la 3,5%. Oarecum paradoxal, tocmai majorările veniturilor bugetarilor (care riscă să trimită deficitul public peste ținta stabilită inițial) impun noi împrumuturi, care pot bloca ulterior orice avans al salariilor.