Davos 2026: ultima șansă de a salva vechea ordine mondială? (analiză The Guardian)

• Donald Trump va conduce cea mai mare delegație americană din istorie la Forumul Economic Mondial, în timp ce alții plănuiesc să riposteze împotriva politicilor sale, inclusiv împotriva ultimelor amenințări cu tarife vamale.

• Trei miniştri ai Guvernului Bolojan şi un consilier prezidenţial participă la Forumul Economic Mondial de la Davos

„Spiritul dialogului”: tema Forumului Economic Mondial din acest an, reuniunea elitei globale în aerul cristalin al Alpilor din Davos, pare o exagerare eroică, având în vedere că invitatul vedetă, Donald Trump, a petrecut ultimul an distrugând ordinea mondială, scrie The Guardian într-o analiză.

Președintele Trump va ateriza lângă munții elvețieni acoperiți de zăpadă, însoțit de cea mai mare delegație americană care a participat vreodată la WEF, incluzând secretarul de stat, Marco Rubio, secretarul trezoreriei, Scott Bessent, secretarul comerțului, Howard Lutnick, și trimisul special Steve Witkoff.

Anul trecut, la doar câteva zile după a doua sa inaugurare, Trump a fost transmis pe ecran la Davos pentru a ține un discurs incisiv, în care a amenințat cu tarife generale, a îndemnat țările NATO să crească cheltuielile pentru apărare și a solicitat Rezervei Federale să reducă „imediat” ratele dobânzilor – stabilind tonul, după cum s-a dovedit, pentru 12 luni haotice.

Un an mai târziu, ceea ce a mai rămas din ordinea globală bazată pe reguli, deja periclitată de invazia Rusiei în Ucraina și de puterea crescândă a regimului autocratic de la Beijing, se destramă rapid, iar „spiritul dialogului” este greu de găsit.
Reuniunea din acest an are loc într-o perioadă de tumult geopolitic extraordinar.

Războiul continuă să facă ravagii în Ucraina, al cărei președinte, Volodymyr Zelenskyy, se deplasează la Davos pentru a continua să mobilizeze sprijin.

Cu doar câteva zile înainte de a se îndrepta spre WEF, Trump i-a șocat pe liderii europeni amenințând că va impune tarife punitive aliaților, inclusiv Regatului Unit, dacă aceștia nu vor susține planul său de anexare a Groenlandei. Ambasadorii UE au ținut discuții de urgență duminică, în timp ce liderii lor se pregătesc să se alăture lui Trump în Alpi.

Când WEF a întrebat peste 1.300 de politicieni, lideri de afaceri și academicieni despre temerile lor pentru viitor, aceștia au identificat „confruntarea geoeconomică” ca fiind riscul cel mai presant pentru următorii doi ani – lupta pentru dominația economică între marile puteri. A doua alegere cea mai populară a fost războiul deschis între națiuni.

Numai în ultimele săptămâni, Trump a trimis trupe pentru a îl aresta pe președintele Venezuelei, Nicolás Maduro; a afirmat că Ucraina este mai reticentă în a accepta pacea decât Rusia; și a amenințat că va ataca Iranul dacă protestele vor continua să fie reprimate.

Cu toate acestea, având în vedere că multilateralismul pentru care a fost fondat WEF pare să fie pe ultima sută de metri, se conturează și o ripostă. Acest lucru a fost evident în decizia luată săptămâna aceasta de bancherii centrali, de obicei reticenți, de a se implica în disputa privind independența președintelui Rezervei Federale, Jerome Powell, prin publicarea unei scrisori comune fără precedent.

Și în timp ce Trump vine însoțit de o mulțime de susținători, alți lideri vor sosi la Davos cu intenția de a pleda pentru comerțul liber, cooperarea transatlantică și apărarea fermă a Ucrainei în fața agresiunii ruse. Printre aceștia se numără șeful NATO, Mark Rutte, președintele francez și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Un alt participant va fi António Guterres, secretarul general al ONU. Joi, în timp ce își revizuia prioritățile pentru 2026, el a declarat că „atunci când liderii calcă în picioare dreptul internațional – atunci când aleg și selectează regulile pe care le respectă – nu numai că subminează ordinea globală, ci creează un precedent periculos”.

„Eroziunea dreptului internațional nu se produce în umbră”, a adăugat Guterres.

Cheltuielile militare globale se ridică în prezent la 2,7 trilioane de dolari (2 trilioane de lire sterline), o creștere anuală de 9,4%, cea mai abruptă creștere de la sfârșitul războiului rece. Țările din întreaga lume se întrec să crească cheltuielile militare, fie ca răspuns la amenințările percepute din partea Rusiei, Chinei și SUA, fie ca urmare a evenimentelor din 2026, care probabil vor convinge liderii democrațiilor și dictaturilor de necesitatea de a cheltui mai mult.

Dar, în ciuda proiecției puterii militare americane în țări precum Venezuela, diplomații de rang înalt cred în tăcere că aceasta ar putea provoca o rezistență crescândă în rândul populațiilor din întreaga lume. Deși puterea americană este semnificativă, China și alte țări în curs de dezvoltare continuă să crească ca pondere în economia globală, ceea ce înseamnă că echilibrul pe termen lung se îndepărtează încet de SUA.

Până în prezent, eforturile lui Trump de a impune o pace pro-rusă în Ucraina au eșuat în contextul unei reacții concertate din partea Europei. Președintele SUA a renunțat la un atac asupra Iranului, în parte după presiuni intense din partea Arabiei Saudite și a altor țări din Golf, îngrijorate de riscul unui război regional, dar și pentru că nu era evident că exista o reacție militară externă credibilă la represiunea regimului iranian.

Cooperarea multinațională continuă, dar apare mai rar în titlurile ziarelor. Anul acesta, ONU va lansa un grup științific independent dedicat inteligenței artificiale: un grup de 40 de experți care va încerca să tempereze modelele de IA orientate comercial, dominate de companiile americane care își vor expune produsele pe strada principală din Davos, Promenade.

La mai bine de 50 de ani de la înființare, puterea de atracție a WEF pentru cei bogați și puternici este nealterată: sunt așteptați peste 60 de șefi de stat sau de guvern, precum și 55 de miniștri ai economiei și finanțelor și peste 800 de directori executivi sau președinți ai marilor corporații.

Companiile plătesc 27.000 de franci elvețieni (25.000 de lire sterline) pentru fiecare membru al delegației lor, pe lângă o cotizație anuală substanțială. Într-un gest de incluziune, WEF folosește o parte din aceste venituri pentru a subvenționa participanții din grupurile societății civile.

Printre personalitățile influente din mediul corporativ care vor participa se numără președintele Nvidia, Jensen Huang, directorul executiv al Microsoft, Satya Nadella, și fondatorul și directorul executiv al Anthropic, Dario Amodei – toate figuri cheie în boom-ul AI care a susținut Wall Street și a îmbogățit și mai mult o cohortă de miliardari americani în ultimele 12 luni.

O analiză comandată de organizația ecologică Greenpeace înainte de reuniune a constatat că numărul zborurilor cu avioane private asociate cu Davos s-a triplat între reuniunile din 2023 și 2025, subliniind impactul climatic al petrecerii anuale.

Președintele WEF, Børge Brende, fost ministru norvegian, a declarat cu optimism revistei Time într-un interviu acordat înainte de Davos: „Știm că președintele Trump [și secretarii săi] sunt foarte interesați de încheierea de acorduri, iar pentru a încheia acorduri, trebuie să existe un dialog”. El a recunoscut însă că reuniunea are loc în „cel mai complicat context geopolitic de la înființarea WEF”.

Winnie Byanyima, directorul executiv al UNAids, care a coprezidat Davos în 2015, folosind platforma pentru a face presiuni în vederea luării de măsuri împotriva inegalității globale, spune că prezența lui Trump este greu de conciliat cu scopul declarat al WEF.
„În opinia mea, este o contradicție. O lume în care WEF ar contribui este o lume bazată pe reguli, în care există previzibilitate, în care mediul de afaceri colaborează cu guvernele – mediul de afaceri pentru a-și realiza profiturile, iar guvernele pentru a satisface nevoile populației. Dar el reprezintă principiul „puterea înseamnă dreptate”.

Întâlnirea din acest an este prima dintr-o nouă eră, fără prezența amenințătoare a „domnului Davos” – fondatorul WEF, Klaus Schwab. Bărbatul în vârstă de 87 de ani, care a găzduit primul summit de la Davos în 1971, a demisionat din consiliul de administrație al organizației anul trecut, după ce niște denunțători au ridicat acuzații, inclusiv cheltuieli neautorizate, împotriva lui Schwab și a soției sale, Hilde.

El a contestat public acuzațiile, insistând că „pe parcursul acestei călătorii, Hilde și cu mine nu am folosit niciodată forumul pentru îmbogățire personală”.

După o anchetă efectuată de firma de avocatură elvețiană Homburger, consiliul de administrație al WEF l-a absolvit de „fapte ilicite” în august anul trecut. „Nereguli minore, rezultate din granițele neclare între contribuțiile personale și operațiunile forumului, reflectă mai degrabă un angajament profund decât intenția de a comite fapte ilicite”, se arăta într-o declarație a WEF la momentul respectiv.

Schwab nu este așteptat să fie prezent la reuniunea din acest an, dar, într-un indiciu că ar putea să-i lipsească lumina reflectoarelor, publică o nouă carte – una dintr-o serie – care coincide cu Davos. Intitulată Restoring Truth and Trust (Restaurarea adevărului și a încrederii), volumul de 110 pagini este presărat cu fraze precum „mi-am dedicat viața serviciului public” și „pentru cineva care a petrecut ani de zile în cercurile diplomatice”.

• Trei miniştri ai Guvernului Bolojan şi un consilier prezidenţial participă la Forumul Economic Mondial de la Davos

Trei miniştri ai Guvernului Ilie Bolojan şi consilierul prezidenţial Radu Burnete vor reprezenta România la cea de-a 56-a reuniune anuală a Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveţia, care se va desfăşura în perioada 19-23 ianuarie. Potrivit MAE, tema centrală a ediţiei din acest an este susţinerea dialogului, „pe fondul unor fragmentări politice şi ideologice tot mai evidente”. Agenda discuţiilor se va concentra în jurul a cinci provocări majore la nivel global – cooperarea într-o lume contestată, deblocarea unor noi surse de creştere, investiţiile în capitalul uman, promovarea responsabilă a inovaţiei, creşterea prosperităţii globale, precizează MAE.

Potrivit Ministerului român al Afacerilor Externe, o delegaţie formată din ministrul de Externe, Oana Ţoiu, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, şi consilierul prezidenţial Radu Burnete vor participa la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveţia, care se va desfăşura în perioada 19-23 ianuarie.

Aceeaşi sursă menţionează că miniştrii vor participa, la invitaţia preşedintelui Forumului Economic Mondial (World Economic Forum/WEF), la cea de-a 56-a reuniune anuală a organizaţiei, care va avea loc în localitatea Davos-Klosters din Elveţia, în perioada 19-23 ianuarie.

„Pe fondul unor fragmentări politice şi ideologice tot mai evidente, WEF îşi propune ca ediţia din 2026 a Forumului să reprezinte o platformă imparţială de dialog şi reprezintă şi contextul unor discuţii internaţionale în marja agendei privind noile evoluţii în dinamica relaţiilor transatlantice”, mai arată MAE.