De ce România are nevoie urgentă de un dashboard public pentru monitorizarea măsurilor economice (opinie Laurențiu Stan)

Autor: Laurenţiu Stan, consultant financiar, Kapital Minds

La 1 august 2025, intră în vigoare modificări esențiale ale Codului Fiscal: creșterea TVA de la 19% la 21%; introducerea contribuției CASS de 10% pentru pensiile care depășesc 4.000 lei; majorarea accizelor; eliminarea unor regimuri preferențiale pentru microîntreprinderi și IT. Impact estimat: venituri suplimentare: 35–40 miliarde lei/anual și corectarea deficitului bugetar la: 8% în 2025 și 6% în 2026.

De ce e important un dashboard public? Într-un moment în care România traversează o etapă fiscală sensibilă, guvernul are nevoie mai mult ca oricând de instrumente care să sprijine nu doar decizia administrativă, ci și încrederea publică. Un dashboard public al rezultatelor obținute după aplicarea măsurilor economice nu este un capriciu birocratic sau un gest de comunicare superficială, ci o piesă esențială de guvernanță modernă. Mai multe țări cu situații economice similare au implementat platforme digitale de transparență fiscală pentru a monitoriza și comunica în timp real indicatorii economici și execuția bugetară. Estonia, Chile, Australia, țările baltice și Canada folosesc astfel de dashboard-uri publice care sporesc încrederea cetățenilor și investitorilor, facilitează acceptarea reformelor și asigură responsabilitatea instituțiilor, contribuind la stabilitatea și creșterea economică pe termen lung.

Transparența reală, susținută de date verificabile și accesibile, ajută cetățenii să înțeleagă cum sunt folosiți banii publici și impactul măsurilor fiscale, prevenind percepția că statul încasează fără să ofere nimic, ceea ce afectează încrederea în instituții. În plan extern, un dashboard funcționează ca o garanție de credibilitate pentru Comisia Europeană, agențiile de rating și investitori, care cer dovezi concrete, nu doar promisiuni. Totodată, acest instrument permite ajustări rapide ale politicilor publice bazate pe date reale, evitând întârzierile și costurile sociale și economice mari.

Poate cel mai important efect ar fi acela de a crea coerență între instituții. În perioada mai–iulie 2025, o problemă în comunicarea rezultatelor economice ale Guvernului a fost lipsa consensului între principalele instituții responsabile: Ministerul Finanțelor și Banca Națională a României (BNR). Această lipsă de coerență s-a manifestat prin declarații și rapoarte publice care adesea au prezentat viziuni divergente asupra sustenabilității politicilor fiscale și asupra evoluției economice, generând confuzie și neîncredere atât în rândul investitorilor, cât și al publicului care are unele cunoștințe financiare. Ministerul Finanțelor a reiterat angajamentul de a menține deficitul bugetar în limitele stabilite, exprimând optimism în privința rezultatelor primului pachet de măsuri economice. La scurt timp după acest anunț, BNR a publicat raportul său trimestrial, în care a evidențiat riscurile macroeconomice generate de politicile fiscale curente, subliniind incertitudinea legată de sustenabilitatea acestor măsuri pe termen mediu și avertizând asupra posibilității unor dezechilibre financiare care ar putea afecta stabilitatea economică.

Această divergență a fost remarcată și comentată de mai multe publicații economice importante, care au semnalat faptul că mesajele contradictorii din partea celor două instituții cheie au alimentat speculații și au contribuit la deteriorarea climatului de încredere. De asemenea, Raportul Comisiei Europene privind prognozele economice din vara 2025 a atras atenția asupra necesității unei comunicări clare și transparente, evidențiind că diferențele dintre datele și prognozele naționale și cele europene afectează percepția asupra solidității politicilor fiscale și, implicit, a economiei naționale.

Această lipsă de consens nu este doar o problemă tehnică, ci are consecințe directe asupra credibilității instituțiilor publice și asupra stabilității macroeconomice. Crearea unui dashboard integrat, care să unifice și să actualizeze în timp real datele economice cheie, ar reprezenta un instrument esențial pentru armonizarea mesajelor și refacerea încrederii atât pe plan intern, cât și internațional.

Un dashboard al rezultatelor nu este, așadar, doar o oglindă fiscală. Este un exercițiu de responsabilitate democratică, un mecanism de ajustare inteligentă și un test al maturității administrative. În lipsa lui, orice reformă – oricât de justificată economic – riscă să se prăbușească sub greutatea neîncrederii.

Indicatorii enumerați pot fi doar începutul. Sunt sigur că pot fi incluși aici și alte informații foarte utile pentru populație și care sunt găsite cu greu în hățișul bazei de date a Institutului de Statistică. Trebuie doar să existe voință, pentru că de specialiști care ar putea face un astfel de instrument nu ducem lipsă.

Într-o societate fragilă, marcată de inegalitate, sentiment de nedreptate și deficit de transparență, un dashboard public este mai mult decât o simplă unealtă tehnică – este o investiție în încrederea cetățeanului. Fără o comunicare clară și constantă, orice reformă fiscală poate fi percepută ca o povară sau un abuz. Lipsa unei strategii coerente de comunicare, explicare și monitorizare a măsurilor a fost una dintre vulnerabilitățile majore ale actualului pachet de reforme.

Guvernul nu a oferit o situație clară, un calendar predictibil sau un instrument care să permită urmărirea concretă a impactului măsurilor. Astfel, s-au creat terenuri fertile pentru speculații, interpretări contradictorii și narative populiste care exploatează disconfortul social. Efectul principal ar fi o eroziune semnificativă a încrederii în capacitatea statului de a gestiona eficient resursele publice și de a asigura un viitor economic stabil.

O reformă fiscală sustenabilă nu depinde doar de calculele tehnice, ci în egală măsură de capacitatea de a convinge cetățeanul că eforturile și “sacrificiile” merită. Comunicarea transparentă și responsabilă este cheia acestui succes. Un dashboard bine conceput poate deveni un instrument educațional pentru cetățeni și mediul de afaceri, oferindu-le acces la informații clare și comparabile care să îi ajute să înțeleagă mai bine contextul economic și să ia decizii informate. De asemenea, poate deveni o bază solidă pentru dezbateri publice informate, susținând dialogul între guvern, mediul academic, societatea civilă și sectorul privat, contribuind astfel la politici publice mai bine fundamentate și acceptate. Un astfel de instrument este un exercițiu de responsabilitate democratică, o platformă pentru ajustarea inteligentă a politicilor și un test al maturității administrative. Fără el, orice reformă, oricât de bine fundamentată ar fi, riscă să eșueze sub greutatea neîncrederii.