*Teodorovici: “Politica noastră de a avea un deficit pe timpul anului liniar s-a demonstrat corectă”
*Năsui, USR: “Avem un deficit record; Cel mai trist lucru când ne uităm la cifre este că asta e situația înainte de aplicarea legii pensiilor”
*Cîțu, PNL: “Ce se întâmplă este penal”
Deficitul bugetar s-a situat, în primele cinci luni ale anului 2019, la 14,7 miliarde de lei, respectiv 1,4% din PIB, față de 0,86%, în primele cinci luni din 2018, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.
Veniturile bugetului general consolidat, sunt în sumă de 123,8 miliarde lei, reprezentând 12,0% din PIB, comparativ cu 11,7% din PIB în aceeași perioadă a anului 2018. Procentual, veniturile au fost cu 11,6% mai mari, în termeni nominali, față de aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile bugetului general consolidat sunt în sumă de 138,5 miliarde lei, cu 16,3% mai mari față aceeași perioadă a anului precedent.
Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat, luni, că deficitul bugetar prognozat nu va fi depăşit la finalul anului, respingând afirmaţiile potrivit cărora deficitul pe primele cinci luni este foarte mare.
“Nu vă mai luaţi după ce spun cei din opoziţie, care spuneau şi anul trecut la fel despre deficitele de la început de an, s-a demonstrat foarte clar că la finalul anului, politica noastră de a avea un deficit pe timpul anului liniar s-a demonstrat că a fost o abordare corectă. Nu am depăşit anul trecut ce ne-am angajat, la fel şi în acest an. Este la cinci luni 1,4 deficitul şi se va păstra ceea ce noi am spus în 2018 şi anume 2,76”, a spus Teodorovici, întrebat despre informaţiile vehiculate de Opoziţie, potrivit cărora deficitul pe cinci luni ar fi foarte mare, similar cu cel din perioada crizei.
El a spus că scopul rectificării bugetare este de a se identifica exact locurile în care este nevoie de sume suplimentare.
Anterior, senatorul PNL Florin Cîțu a criticat Guvernul pentru întârzierea tot mai mare a publicării execuției bugetare. Acesta a scris pe Facebook: “Ce faci Orlando? Astepți aprobarea de la Moscova pentru fiecare execuție bugetară lunară?
Altă explicație nu există. Adică există dar e la fel de urâtă pentru tine- falsificarea datelor din execuția bugetară.
Până la venirea lui Orlando la finanțe execuția bugetară se publica în data de 25 pentru luna precedentă. Ani de zile a funcționat perfect.
Orlando a inceput cu o zi intarziere. Dupa aceea doua zile etc.
Gaura care trebuie acoperită este așa de mare sau legăturile cu Moscova sunt din ce în ce mai dificil de făcut?
Din punctul meu de vedere ce se întâmplă este penal.
Curtea de Conturi văd că tace. Vom avea grijă ca Președintele Curții de Conturi să răspundă pentru această tăcere.
Orlando și toți cei din finanțe responsabili pentru aceste “întârzieri” vor răspunde personal.”
Și deputatul USR Claudiu Năsui a scris că avem un deficit record în primele 5 luni: “Cu fiecare lună care mai trece ne dăm seama cât de mult ne afundăm în prăpastie. Explozia cheltuielilor statului ne va duce în sapă de lemn.
Schema guvernului e următoarea: mai întâi cresc cheltuielile statului, unde altundeva mai explodează cheltuielile pe salarii cu 25% de la un an la altul, decât la stat? Apoi, când vin deficitele, ne spun cu un ton foarte serios că: „Acum suntem obligați să creștem taxele”.
Taxele asupra noastră. De parcă nu sunt deja suficient de mari, de parcă nu plătim deja impozite imense pe muncă și nu plătim apoi TVA și accize în tot ce cumpărăm.
Statul trebuie să scadă cheltuielile pe care tot el le-a crescut. Așa putem să oprim și spirala datoriei în care a intrat România. Statul se împrumută din ce în ce mai des la dobânzi din ce în ce mai mari. După cum se poate observa, dobânzile au crescut cu aproximativ 15% la această execuție.
Cel mai trist lucru când ne uităm la cifre este că asta e situația înainte de aplicarea legii pensiilor. De unde se vor plăti toate astea pus pensiile mărite? Din taxe noi. Ei au explodat cheltuielile, ei vor crește taxele.”
Potrivit execuției bugetare, la capitolul venituri se înregistrează creșteri, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, în cazul încasărilor din contribuții de asigurări (+18,5%), TVA (+12,8%), nefiscale (+11,5%), accize (+5,6%). Încasările din contribuțiile de asigurări au fost influențate de creșterea efectivului de salariați din economie, a câștigului salarial mediu brut, a salariului minim pe economie, dar și de condițiile legislative noi privind transferul contribuțiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, reglementate prin OUG nr. 79/2017, iar veniturile din TVA au crescut cu 12,8% față de realizările aceleiași perioade a anului 2018, ajungând la o valoare de 24,8 miliarde lei. De asemenea, încasările din impozite și taxe pe proprietate au crescut cu 7,8%. S-au înregistrat scăderi ale încasărilor din impozitul pe salarii și venit cu 7,9% pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2018, a cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2018. Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate sunt de 6,1 miliarde lei.
La capitolul cheltuieli, cheltuielile de personal sunt cu 24,6% mai mari față de cele realizate în primele cinci luni ale anului 2018, creșterea fiind determinată de majorările salariale acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 14,8% față de primele cinci luni ale anului precedent. Creșteri semnificative se înregistrează atât la bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, dar și la bugetul de stat. Se înregistrează de asemenea creșterea cheltuielilor cu dobânzile cu 13,7%. Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de aceeași perioadă a anului precedent cu 15,0%, fiind influențate, în principal, de majorarea punctului de pensie cu 10% de la 1 iulie 2018, ajungând de la 1.000 lei la 1.100 lei, de creșterea nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari de la 520 lei la 640 lei. Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 9,6 miliarde lei, cu 2,2 miliarde mai mult decât față de aceeași perioadă a anului precedent.
| Știri BVB