Deficitul comercial – poziția a patra din UE

de Dan Pălăngean

România a ocupat poziția a patra din UE în ce privește deficitul comercial pe primele 9 luni din 2022, potrivit datelor publicate de Eurostat. În contextul în care creșterea exporturilor (+28%) a fost mai mica decât cea a importurilor (+32%), cronicizarea minusului în schimburile externe a dus la un rezultat mai slab cu 7,8 miliarde euro. Respectiv o amplificare cu 45% a rezultatului negativ față de aceeași perioadă a anului anterior.

Singurul stat din fostul bloc estic rămas pe plus în schimburile externe a fost Cehia (+3,2 miliarde euro). Cu toate acestea, deteriorarea față de perioada ianuarie – septembrie 2011 a fost aproape la fel de mare ca și la noi (-6,6 miliarde euro), în condițiile în care economia cehă are dimenisiuni similare.

Pe fondul majorării puternice a costului cu resursele energetice și a sancțiunilor impuse Federației Ruse ca urmare a războiului din Ucraina, Ungaria (-8,3 miliarde euro) și, mai ales Polonia (-14,5 miliarde euro, dar cu o referință pozitivă în anul precedent, spre deosebire de România), au fost și ele considerabil afectate.

Aflate pe ultima linie dreaptă înaintea adoptării monedei unice europene, Bulgaria și Croația se prezintă în clasamentul regional mai bine decât noi, atât la valoarea absolută a deficitului comercial cât și la evoluția lui de la un an la altul. Totuși, ajustarea cu dimensiunea PIB nu le avantajează iar avansul importurilor din zona non-UE este extrem (67%, respectiv 85%).

Interesant de reținut, în structură se poate observa că România a avut performanțe semnificativ mai bune în ce privește ritmul de creștere al exporturilor decât Cehia, Polonia sau Ungaria (28% față de 20%) dar a pierdut puncte la importul pe segmentul intracomunitar, unde am avut cel mai mare ritm de creștere (27%, la fel ca și Ungaria).

Germania, excedent puternic ajustat iar Italia, de pe plus pe minus

Dintre principalii parteneri ai țării noastre în comerțul internațional, care sunt și cele mai mari economii ale Zonei Euro, Germania și-a redus puternic excedentul comercial tradițional (cu aproape 100 miliarde euro, până la „doar” 51,6 miliarde euro). Italia a trecut de pe plus (37,4 miliarde euro în perioada ianuarie – septembrie 2021) pe minus (-31,4 miliarde euro în ianuarie – septembrie 2022). Franța și-a înrăutățit deficitul comercial cronic, ceva mai puțin decât Italia, dar a avut cel mai mare deficit comercial din UE (-143,3 miliarde euro).

De remarcat și faptul că pe ansamblul Uniunii excedentul comercial (+88,4 miliarde euro pe primele 9 luni din 2021) s-a transformat în deficit considerabil (-358,1 miliarde euro). Iar asta după ce în luna septembrie rezultatele au confirmat trendul (-45,8 miliarde euro față de -0,3 miliarde euro în urmă cu 12 luni).

Totodată, Eurozona a avut o performanță de ansamblu considerabil mai slabă de la începtul anului curent (de la +129,2 miliarde euro în perioada ianuarie – septembrie 2021 la -266,6 miliarde euro în perioada ianuarie – septembrie 2022), respectiv o deteriorare a balanței comerciale de aproape 400 miliarde euro.

Una peste alta, România a avut o evoluție rezonabilă în context regional, și a evitat podiumul deficitelor din statele membre UE. Totuși, valoarea consemnată rămâne considerabilă, imediat sub cele înregistrate de Grecia (-27,3 miliarde euro) și Italia (-31,4 miliarde euro), exact statele membre ale Zonei Euro care au depășit nivelul de 4,5% la dobânda pe termen lung

Deși cu o creștere economică robustă pentru primele trei trimestre ale anului în curs (5% pe date semnal), România se confruntă cu perspectiva încetinirii economiei în condițiile unei cereri de consum fără corespondent în investiții și oferta internă. Riscul pe termen mediu este o scădere a nivelului de trai, dacă nu se obține o echilibrare semnificativă a schimburilor externe.