Deficitul de cont curent, pe termen lung în afara cerințelor de macrostabilitate

de Dan Pălăngean

Potrivit datelor prezentate de Eurostat, România a îndeplinit anul trecut 11 dintre cei 14 indicatori stabiliți pentru tabloul de bord al situației macroeconomice din statele membre UE. De reținut, în urmă cu șapte ani, țara noastră figura în topul încadrării în criteriile de stabilitate (Macroeconomic Imbalances Procedure Scoreboard – MIPS), cu 13 atinse din cele 14 posibile.

Primele cinci criterii constituie grupa de dezechilibre externe și competitivitate. Aici regăsim drept prim parametru deficitul de cont curent, marea problemă a economiei românești. Cu un rezultat ieșit din cerințele impuse la nivel european (între -4% și +6% din PIB ca medie pe cei mai recenți trei ani) încă din 2019 (-4,2%) și ajuns la -7,1% în 2022, situația este destul de problematică.

Traiectoria acestui indicator foarte important pentru stabilitatea economiei și urmărit cu atenție pe piețele internaționale, inclusiv din perspectiva ratingului investițional, reprezintă o adevărată provocare, după ce s-a ajuns până la un minus de -9,3% din PIB anul trecut, întrucât parametrul urmărit pe tabloul de bord se va diminua marginal în 2024, chiar dacă valorile anuale anunțate în prognoza de toamnă a CNSP au fost în scădere clară.

Revenirea va fi extrem de dificilă, mai ales că datele oficiale ale Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză indică o revenire lentă a acestui indicator-cheie din MIPS, care va rămâne semnificativ peste valoarea din 2021 chiar și în 2027, la finalul orizontului de prognoză. Motiv pentru care unde apare drept fezabilă o reintrare în intervalul cerut prin cerințele de stabilitate europene de-abia în deceniul viitor.