Războiul din Ucraina ar putea domina în continuare titlurile internaționale. Dar este o țară departe de câmpul de luptă care s-a transformat într-un fel de creuzet al momentului global. De luni de zile, Sri Lanka se află într-o spirală a morții economice: o criză a datoriei publice, exacerbată mai întâi de problemele pandemiei și apoi de perturbările provocate de invadarea Ucrainei de către Rusia, a dus la penurie de alimente, combustibil, gaze pentru gătit, medicamente, numerar și alte mărfuri esențiale, scrie Washington Post.
Într-un sondaj al Organizației Națiunilor Unite, aproximativ 70% dintre gospodăriile din Sri Lanka au raportat o reducere a consumului de alimente, inflația prețurilor la alimente fiind de aproximativ 57% (comparativ cu aproximativ 10% în Statele Unite, față de anul precedent). Țara de 22 de milioane de locuitori este mai mult sau mai puțin fără combustibil, iar transporturile cu alimente proaspete durează zile întregi.
Furia crescândă a cetăţenilor și protestele au dus la căderea guvernului prim-ministrului Mahinda Rajapaksa în mai, dar condițiile de criză persistă și temerile cresc cu privire la potențialul unor noi ciocniri între forțele de securitate și civilii furioși, mai scrie publicaţia. Întreruperile de curent sunt acum părți standard ale vieții de zi cu zi, la fel ca cozile de zile întregi pentru a achiziţiona combustibil. Școlile și birourile au fost închise cel puțin pe parcursul săptămânii pentru a-i ține pe srilankezi departe de transport.
Săptămâna trecută, medicii, personalul medical, profesorii și bancherii din capitala Colombo au mărșăluit în semn de protest față de incapacitatea lor de a obține benzina sau motorina necesare pentru a efectua lucruri esențiale. „Situaţia a devenit insuportabilă pentru omul obișnuit”, a declarat un oficial al sindicatului profesorilor pentru Reuters.
În luna mai, Sri Lanka nu și-a îndeplinit obligațiile de plată pentru prima dată în istoria sa ca națiune independentă. Un guvern interimar condus de veteranul politician, prim-ministrul Ranil Wickremesinghe, încearcă aucm să scoată țara din necazuri, inclusiv prin solicitarea de ajutor de la puterile regionale India și China.
Dar drumul de urmat rămâne sumbru pentru o țară care nu își poate plăti importurile. Guvernul a recurs la apeluri destul de disperate: a introdus o schemă pentru a acorda angajaților guvernamentali o zi liberă suplimentară pentru a cultiva fructe şi legume în propriile curți și a oferit, de asemenea, tuturor celor 1,5 milioane de lucrători din sectorul public din țară posibilitatea de a-și lua cinci ani de concediu fără plată, astfel încât să poată găsi un loc de muncă în străinătate, cu scopul de a trimite bani acasă.
Cozile la birourile de pașapoarte sunt acum lungi, iar sistemul de aplicare online pentru vize este în întârziere de luni de zile. Cei mai disperați încearcă să fugă cu barca în țările din apropiere, cum ar fi India. Analiștii au comparat distrugerea economiei din Sri Lanka cu haosul financiar de la sfârșitul anilor 1990 din marile economii din Asia de Sud-Est. Alții avertizează că Sri Lanka se va transforma în „Libanul Asiei de Sud”, plin de datorii și disfuncțional, scrie Washington Post.
Zece zile de negocieri care au început pe 20 iunie între guvernul interimar al țării și oficialii Fondului Monetar Internațional cu privire la un potențial pachet de salvare s-au încheiat săptămâna trecută fără nicio rezoluție. „În trecut, am purtat discuții ca țară în curs de dezvoltare”, a spus Wickremesinghe marți. „Dar acum situația este diferită. Acum participăm la negocieri ca o țară falimentară. Prin urmare, trebuie să ne confruntăm cu o situație mai dificilă și mai complicată.”
Problemele din Sri Lanka sunt, în multe aspecte, unice pentru situația sa și autoprovocate. Cu toate acestea, prăbușirea uimitoare a țării este, de asemenea, legată inextricabil de o serie mai largă și interconectată de fenomene globale: războiul din Ucraina a crescut prețurile globale la alimente și energie și a împins Sri Lanka în prăpastie.
„Sri Lanka ar fi în criză, chiar dacă nu am avea un război în Ucraina, dar invazia agravează totul”, a spus Alan Keenan, analist la International Crisis Group.„Acesta este efectul Ucrainei: o linie de credit pentru combustibil despre care credeai că ar putea dura două luni, acum durează una. Chiar dacă primești un ajutor, cumperi mai puțină mâncare, mai puțin combustibil, mai puține medicamente.”
Presiuni similare există și în altă parte. Un raport comun al grupurilor umanitare internaționale Oxfam și Salvați Copiii din mai a constatat că o persoană moare de foame la fiecare 48 de secunde în Kenya, Etiopia și Somalia, devastate de secetă. Conflictul din Ucraina a dus la creșterea prețurilor la niveluri record și a făcut hrana „de neatins pentru milioane” de oameni din Africa de Est.
„Numărul persoanelor care se confruntă cu foametea extremă în cele trei țări s-a dublat de anul trecut – de la peste 10 milioane la peste 23 de milioane în prezent”, au menționat organizațiile într-un comunicat. „Acest lucru se întâmplă pe fundalul unei datorii paralizante care s-a triplat în mai puțin de un deceniu – de la 20,7 miliarde de dolari în 2012 la 65,3 miliarde de dolari până în 2020 – absorbind resursele acestor țări din serviciile publice și protecția socială”.
Organizațiile au criticat marile puteri occidentale pentru că nu au făcut mai mult: „[Grupul celor șapte națiuni] și alte națiuni bogate s-au întors spre interior ca răspuns la diferite crize globale, cum ar fi COVID-19 și, mai recent, conflictul din Ucraina, inclusiv dând înapoi în legătură cu ajutorul promis țărilor sărace și conducându-le la marginea falimentului din cauza datoriilor.
Într-adevăr, pentru Statele Unite și mulți dintre partenerii săi europeni care se unesc în jurul Ucrainei, Sri Lanka este departe de concentrarea lor. Dar liderii din alte părți sunt mai îngrijorați. Se spune că președintele indonezian Joko Widodo și-a efectuat călătoria săptămâna trecută atât la Kiev, cât și la Moscova, având în vedere situația din Sri Lanka. El a cerut încetarea ostilităților și l-a presat pe președintele rus Vladimir Putin să ușureze condițiile care au pus un control asupra exporturilor cruciale de cereale și îngrășăminte.
„Scopul principal al Indoneziei este… ca războiul să se încheie în Ucraina”, a declarat Andrew Mantong, cercetător în relații internaționale la Centrul de Studii Strategice și Internaționale din Jakarta, pentru Nikkei Asia. „Dacă acest lucru nu poate fi atins, al doilea obiectiv – și cel mai realizabil – este găsirea unei modalități de reintegrare a alimentelor și a îngrășămintelor din Rusia și Ucraina în lanțul global de aprovizionare.”
Într-un interviu pentru Associated Press luna trecută, Wickremesinghe a spus că guvernul său va lua în considerare aprovizionarea cu petrol rusesc, indiferent de sancțiunile occidentale. El a deplâns modul în care războiul din Ucraina a accelerat „contracția economică” a Sri Lanka și a avertizat că națiunea sa nu va fi singură.
„Cred că până la sfârșitul anului, puteți vedea impactul în alte țări”, a spus el. „Există o lipsă globală de alimente. Țările nu exportă alimente.”
| Știri BVB