Folosim cookie-uri pentru a analiza traficul și a îmbunătăți experiența ta.
RefuzÎn câteva săptămâni, Ministerul Muncii și Protecției Sociale va publica noul nomenclator, ce va include și meseriile viitorului, care vor deveni comune în următorii 10-20 de ani.
Acum 100 de ani, bărbatul era unicul responsabil de pusul pâinii pe masă. Asta presupunea un salariu generos, indiferent de plusvaloarea pe care o aducea prin muncă. Dacă, printr-o nenorocire, rămânea fără job, bunăstarea întregii familii era în pericol.
Fast-forward 50 de ani. Ambii parteneri lucrează, banii intră în casă din două surse, riscul de a rămâne fără pâine și lapte scade considerabil. Faci școală, înveți o meserie, te angajezi și, cu mici excepții, rămâi acolo până ce pensia vă va despărți.
Fast-forward încă 50 de ani. COVID-19 acaparează planeta, economia e puternic impactată, firma unde lucrezi se închide. Ce variante ai? Astăzi, șomajul este realitatea cu care se confruntă aproximativ 5% dintre românii cu drept de muncă, adică în jur de 450.000 de bărbați și femei. În situații ca acestea, lucrurile pe care le poate face statul pentru tine sunt adesea limitate și insuficiente.
Spre deosebire de acum 50-100 de ani, piața muncii zilelor noastre e mult mai competitivă și mai neiertătoare. Industriile se schimbă, procesele se automatizează, multe posturi devin irelevante, apar tool-uri noi, cerințele devin din ce în ce mai complexe. Degeaba știi să faci bine un lucru, dacă acel lucru nu se mai caută. Sau dacă un robot îl face mai repede. Sau mai ieftin.
Cel mai bun mod în care te poți păzi de eventualitatea pierderii job-ului este să te menții relevant pe piața muncii. Iar asta se obține într-un singur fel – ținând pasul cu lumea. Sau, cu alte cuvinte, să nu te oprești niciodată din învățat.
Din păcate, cei care țin pasul par a fi mai degrabă excepții. Datele Eurostat prezente în Future Of World Index 2019 arată că, la capitolul Lifelong Learning (Învățare pe tot parcursul vieții), România este codașa Europei. Odată ieșiți de pe băncile școlii, românii rar mai au curiozitatea să învețe ceva nou. De menționat este faptul că datele nu măsoară doar noi cunoștințe profesionale, ci de orice fel, fie că sunt lecții de limbi străine sau cursuri de grădinărit.
Cum am ajuns aici e greu de descifrat și nu cred că ne ajută. Dar de următorii pași pe care îi facem s-ar putea să depindă viitorul forței de muncă din țară. Zilele aceasta au început demersurile pentru actualizarea Clasificării Ocupațiilor din România. În câteva săptămâni, Ministerul Muncii și Protecției Sociale va publica noul nomenclator, ce va include și meseriile viitorului, care vor deveni comune în următorii 10-20 de ani. Cred că oricine îl va parcurge, dacă este preocupat de viitorul său profesional, va avea de câștigat.
George Tuță este deputat PNL de Ilfov, chestor în Biroul Permanent al Camerei Deputaților. Este absolvent de științe economice și are o experiență de peste 10 ani în administrația publică.
Rezerva Federală a SUA (Fed) a menţinut dobânda de referinţă la un interval cuprins între…
Ionuţ Aurică a fost numit în funcţia de vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală,…
Valentin Ionescu (foto stânga), Președintele Institutului de Studii Financiare (ISF) și Ieronim Ștefan (dreapta), coordonatorul…
Serviciul Geofizic al Academiei Ruse de Științe a publicat pe canalul său de Telegram foto…
Robert Cosmin Până a fost numit Director General Adjunct al SAI Muntenia Invest, pentru un…
Emiratele Arabe Unite (EAU) vor începe, cu acordul Israelului, construcţia unei conducte importante ce va…
This website uses cookies.
Read More
View Comments
Când vorbim de roboți, toată lumea își imaginează terminator sau altă creație de acest gen, roboții există azi în fabrici și, încet încet, vor face muncile repetitive și din alte sectoare precum Horeca.
Eu cred că trebuie să ne gândim la muncile viitorului și din perspectiva unei cariere noi, mai frumoase, mai creative.
Îmi place de domnul deputat, chiar dacă e de la PNL.