Deteriorarea finanțelor publice a contribuit la tendința de creștere pentru costul la care se finanțează România pe scadența 10 ani (Andrei Rădulescu)

Autor: Andrei Rădulescu

Datele comunicate recent de Eurostat indică continuarea procesului de consolidare în sfera finanțelor publice în Uniunea Europeană în al treilea trimestru al anului trecut, ponderea deficitului bugetar în PIB reducându-se la 2,9%, minimul din al doilea trimestru al anului 2022.

Această evoluție a fost determinată de ajustarea deficitului bugetar la nivelul Zonei Euro (nucleul dur al Uniunii Europene cu o pondere de aproximativ 85% din PIB și, totodată, principalul partener economic al României) la 2,6% din PIB în trimestrul III 2024, cel mai scăzut nivel din trimestrul II al anului 2022.

În ceea ce privește țările din Europa Centrală și de Est, se evidențiază divergența între Polonia și Ungaria, pe de o parte, și România, Cehia și Bulgaria, pe de altă parte, din perspectiva evoluției raportului deficit bugetar/PIB în trimestrul III din 2024, comparativ cu nivelul din trimestrul II al anului trecut.

Astfel, în Ungaria procesul de consolidare a finanțelor publice a continuat în trimestrul III din 2024, ponderea deficitului bugetar în PIB reducându-se la 4,8%, cel mai redus nivel din al doilea trimestru al anului 2022, potrivit datelor Eurostat.

Totodată, în Polonia (prima economie din Europa Centrală și de Est, cu o dimensiune nominală de aproximativ 750 miliarde EUR în 2023) raportul deficit bugetar/PIB s-a diminuat la 6,7% în trimestrul III din 2024, nivelul minim din trimestrul I al anului trecut.

Pe de altă parte, în România (a doua economie din regiune, cu un PIB nominal de aproximativ 325 miliarde EUR în 2023) ponderea deficitului bugetar în PIB s-a intensificat la 8,6% în al treilea trimestru din 2024, fiind cel mai ridicat nivel din ultimul trimestru al anului pandemic 2020, după cum se poate observa în graficul de mai jos.

De asemenea, în Cehia raportul deficit bugetar/PIB s-a intensificat la 2,7% în trimestrul III 2024, nivelul maxim din ultimul trimestru al anului 2023.

Nu în ultimul rând, în Bulgaria ponderea deficitului bugetar în PIB s-a majorat semnificativ, de la 3,5% în trimestrul II la 8,7% în trimestrul III 2024, cel mai ridicat nivel din ultimul trimestru al anului 2021, după cum se poate nota în graficul de mai sus.

Date fiind provocările din plan politic cu repercusiuni în sfera finanțelor publice (Bulgaria a înregistrat în trimestrul III din 2024 cel mai ridicat nivel al raportului deficit bugetar/PIB din rândul țărilor membre ale Uniunii Europene) autoritățile responsabile cu implementarea politicilor economice de la Sofia au anunțat recent renunțarea la planul de a adera la Zona Euro la 1 ianuarie 2026.

Atrag atenția cu privire la deteriorarea severă a finanțelor publice în România pe parcursul ultimelor trimestre. Astfel, conform estimărilor econometrice elaborate utilizând datele Eurostat, componenta structurală a deficitului bugetar a atins un nivel record în al treilea trimestru din 2024 (7,9% din PIB), aspect evidențiat în graficul următor.

Deteriorarea finanțelor publice a contribuit la tendința de creștere pentru costul la care se finanțează statul pe scadența 10 ani, componenta structurală a ratei de dobândă pe termen lung înregistrând în trimestrul IV 2024 cel mai ridicat nivel din trimestrul II 2011, potrivit estimărilor econometrice elaborate utilizând datele Eurostat, după cum se poate observa în graficul de mai jos.

Aspectele de mai sus au contribuit la deteriorarea climatului investițional în România în 2024, precum și la decizia recentă a agențiilor de rating de a atrage atenția cu privire la riscul retrogradării la categoria nerecomandată pentru investiții în absența unor planuri solide de consolidare fiscal-bugetară.