Deutsche Bank se așteaptă ca BNR să urce dobânda de politică monetară la 1,75% până la finalul anului și la 2,75%, la finalul lui 2022

Deutsche Bank se așteaptă ca Banca Națională a României să urce dobânda de politică monetară cu 50 de puncte de bază, la 1,75%, până la finalul anului, și la 2,75%, până la finalul lui 2022, potrivit unui raport de analiză de astăzi.

BNR a păstrat rata dobânzii cheie neschimbată, la 1,25%, la ultima sa întâlnire în august. Analiștii Deutsche Bank arată: “La începutul pandemiei, BNR a început un ciclu de relaxare și a scăzut rata de la 2,50%, în 20 martie, la 1,25%, în 21 ianuarie, rămânând în așteptare de atunci. Acum, că inflația a început să accelereze, BNR a trebuit să-și revizuiască ținta de inflație în mod semnificativ în sus, majorări ale ratei dobânzii de politică monetară fiind avute în vedere mai târziu în acest an. Deocamdată, guvernatorul Mugur Isarescu – care este la conducerea băncii centrale din 1990 – nu s-a angajat la un calendar pentru majorare. Comunicarea băncii centrale în acest moment subliniază că ciclul de relaxare a ajuns la sfârșit și BNR va decide cu privire la majorări atunci când va veni momentul potrivit. Consiliul va urmări, de asemenea, băncile centrale din regiune și la nivel global. Guvernatorul a subliniat că există o ordine de urmat în înăsprirea politicii monetare și că banca centrală a încetat să mai cumpere obligațiuni de stat pe piața secundară și de asemenea, restrânge lichiditatea, în încercarea de a tempera creșterea inflației.”

Cu aproape două luni înainte de următoarea întâlnire a BNR, rămâne multă  incertitudine, arata raportul citat: „Cu toate acestea, dacă nu vedem o scădere surpriză a inflației în luna august, ne așteptăm la o primă creștere de 25 puncte de bază a dobanzii cheie, la următoarea întâlnire (n.n. a BNR) din octombrie, urmată de o altă creștere de 25 puncte, la ultima întâlnire din an, în noiembrie. Acestea ar aduce rata dobânzii cheia la 1,75% – un nivel care este în prezent peste așteptările pieței. În lumina creșterilor de dobândă probabile ale băncilor centrale din Cehia și Ungaria, România va înceta să aibă cea mai mare rată din regiune până la începutul celui de-al patrulea trimestru. Ne așteptăm ca acest lucru coroborat cu una dintre cele mai puternice dinamici ale inflației din Europa Centrală și de Est să forțeze BNR să acționeze. În plus față de creșterea de 50 puncte de bază până la sfârșitul anului, ne așteptăm la un nou ciclu de creșteri treptate în 2022, cu pași de 25 puncte, în fiecare trimestru, până la 2,25% până la mijlocul anului 2022 și 2,75% până la sfârșitul anului 2022.”

BNR continuă să urmeze o politică de flotare controlată a cursului valutar care permite leului să se tranzacționeze față de euro într-o bandă îngustă și cu o volatilitate zilnică redusă, mai menționează analiștii: “După ce a rămas în intervalul 4.80-4,90 în cele douăsprezece luni anteriore, EUR / RON a depășit de 4,90, la sfârșitul lui martie 2021. De atunci a rămas într-un interval restrâns, sugerând că banca centrală a permis leului să se deprecieze la o nouă bandă de tranzacționare față de euro, mișcări similare având loc în trimestrul I în trecut.

EUR / RON s-a tranzacționat lateral și nu a părăsit banda 4.91-4.93 de la deprecierea din primăvară.”

Deutsche Bank se asteapta ca BNR să mențină banda 4.90-5.00 lei/euro până în trimestrul I 2022. „Fundamental, ne așteptăm la creșterea deficitului de cont curent, semnificativ a deficitului fiscal, la accelerarea inflației în semestrul al doilea din 2021, rate reale negative și cel mai probabil la continuarea intrărilor străine destul de mici pentru a echilibra moneda”, se mai arata in raport: „Creşterea rămâne robustă – deși puțin mai slabă decât se aștepta în T2-2021 și creșterea ratei dobânzii cheie, în acest an, ar putea fi pozitivă pentru monedă. Dar în lumina inflației mari așteptate, ar fi necesare creșteri mult mai mari ale dobânzii, pe care banca centrală este puțin probabil să livreze. Prin urmare, ne așteptăm ca fundamentele macro menționate să ducă la o depreciere treptată a monedei. Presupunând că actualul guvern, bazat pe o majoritate fragilă, continuă să guverneze, ar putea fi dificilă consolidarea fiscală necesară, ceea ce ar pune leul pe o traiectorie de depreciere pe termen mediu”.