Senatorii din cele două comisii au început dezbaterile la acest proiect, care a fost aprobat de Guvern în 21 august şi prevede, între altele, că persoanele care optează să retragă banii din Pilonul 2, pilonul obligatoriu administrat privat, vor primi iniţial doar 30% din sumă, iar plata pentru restul banilor va fi eşalonată pe 8 ani.
Armeanu a precizat că sistemul de pensii private şi-a dovedit în timp “utilitatea şi soliditatea”.
“Este un sistem care, practic, a crescut şi a ajuns undeva la 10% din produsul intern brut, un sistem care şi-a atins ţinta economică, obiectivul economic de a recompensa participanţii cu un anumit randament. Randamentul pe cei 17 ani este undeva la 7,9%, în timp ce inflaţia este în jur de 4,3%. Este un sistem de excelenţă care a ajutat foarte mult piaţa de capital. Piaţa de capital nu se putea dezvolta şi nu putea să ajungă la acest nivel fără susţinerea sistemului de pensii private, unde în fondul de pensii sunt principalii investitori instituţionali”, a explicat Armeanu.
Potrivit acestuia, legea este esenţială pentru sistemul de pensii private pentru că “definitivează arhitectura legislativă a sistemului de pensii”.
“Până acum aveam reglementată partea de acumulare, în curând, probabil, vom avea legiferată şi partea de decumulare. (…) Această lege respectă toate principiile solide pe care le-am utilizat în cei 17 ani pe partea de acumulare: segregarea activelor (…), garantarea sumelor intrate în sistem, dreptul de moştenire, de proprietate. (…) Forma actuală a legii respectă absolut toate principiile şi bunele practici internaţionale în materie de pensii private”, a adăugat Armeanu.
Preşedintele Comisiei de buget, Gabriela Horga, a spus că, în iulie, 8,4 milioane de români aveau deja bani acumulaţi în pilonul 2 de pensii şi peste 900.000 de conturi active în pilonul 3 de pensii.
Ea a menţionat că este necesară această lege a plăţii care să stabilească modalităţile de încasare a pensiei private, pentru că este o recomandare prioritară în procesul de aderare la OCDE. “Trebuie să avem explicaţii transparente privind modul de calcul al procentului pentru suma forfetară, numărul de ani de plată”, a mai spus Horga.
Potrivit acesteia, în prezent, pensiile administrate în pilonul doi se plătesc doar către un număr restrâns de participanţi, care au acumulat contribuţii din 2008 încoace, fie sub formă de tranşe lunare, fie în sumă unică, în funcţie de valoarea activului şi opţiunea beneficiarului.
“Prin acest proiect de lege vom discuta despre plăţi programate sau o pensie viageră. Cred că participanţii trebuie să-şi păstreze dreptul de a opta pentru suma forfetară într-un anumit procent, aşa cum stabileşte şi legea, dar, în acelaşi timp, trebuie să ne gândim şi la viitorii pensionari care trebuie să beneficieze de această pensie şi astfel trebuie menţinută lichiditatea şi solvabilitatea fondurilor de pensie”, a adăugat ea.
Senatoarea liberală Nicoleta Pauliuc a anunţat că propune un amendament la proiect potrivit căruia pacienţii oncologici şi cei care sunt bolnavi în stadiu terminal, cu o speranţă de viaţă mai mică de 12 ani, să poată primi la cerere sută la sută din banii acumulaţi în fondurile de pensii private sub formă de plată unică. “Ştim foarte clar că pentru pacientul oncologic, principalul inamic este timpul. (…) Acest amendament nu este doar despre bani, spun eu că noi, în Parlamentul României, nu facem doar legi, ci vorbim despre umanitate, despre empatie, despre respect, solidaritate cu cei aflaţi în suferinţă”, a spus Pauliuc.
Senatoarea USR Violeta Alexandru a afirmat că este în favoarea proiectului, menţionând că nu este o lege perfectă, dar “acoperă nişte nevoi”. “Nu aveam o lege privind plata pensiilor private. (…) Acest lucru trebuia făcut mai demult”, a susţinut ea.
Violeta Alexandru a mai spus că atunci când se vorbeşte de pensie, înseamnă “plată eşalonată, nu un depozit” care trebuie încasat.
Conform senatoarei USR, este foarte bine că procentul din suma care se încasează la început a fost ridicat de la 25% la 30%.
Liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu, a criticat proiectul, susţinând că acesta este “un atac la principiile capitalismului, la proprietate, la libera iniţiativă”.
“Vă cam pute capitalismul şi nu prea credeţi că românii ştiu ce să facă cu banii lor. Vreţi să stabiliţi ce să facă românii cu banii lor. (…) Speranţa de viaţă este 65 de ani. Lăsaţi românii să manifeste, să decidă ce fac cu banii lor. Noi ne vom opune acestei încercări de a confisca în folosul statului aceşti bani. (…) Este un atac la principiile capitalismului, la proprietate, la libera iniţiativă”, a replicat Peiu.
Senatorul PSD Eugen Dogariu a afirmat că trebuie să se facă o distincţie între reglementările pe pilonul 2 şi cele pe pilonul 3.
“Cred că aici ar trebui o discuţie separată între ceea ce înseamnă pilonul 2, apărut ca urmare incidenţei legii unde ne-am înscris obligatoriu, şi pilonul 3, care este facultativ. Probabil că, acum 10 ani, când mi-am făcut pensia facultativă, m-aş fi gândit de două ori în condiţiile legii actuale. Deci, aici cred că trebuie cumva să separăm această discuţie şi să vedem exact dacă nu putem să separăm şi modalităţile de plată sau schema de plată a pensiei”, a precizat acesta.
Radu Crăciun, preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România, a spus că doreşte ca România să nu facă experimente şi să aplice practicile cunoscute de decenii.
“În momentul în care sistemul de pensii private, pilonul 2, a fost creat, el a fost gândit de la bun început ca un sistem complementar pilonului 1. Această complementaritate o vedeţi din modul în care sunt viraţi banii: o parte din bani se duc către sistemul public, altă parte merge către pilonul 2. Acest parteneriat, această complementaritate trebuie să continue, credem noi, inclusiv la plată, pentru că nu trebuie să uităm un lucru: prin faptul că o parte din bani sunt viraţi la pilonul 2, pensiile publice scad. Pensiile publice sunt mai mici prin faptul că o parte se duc la pilonul 2. Şi atunci ideea este că, în momentul în care oamenii încasează o pensie publică, ea să fie completată prin acest stil de plăţi lunare şi de pensia privată, în aşa fel încât ei să nu simtă acea scădere a pensiei publice. (…) Altminteri, riscul pe care cred că-l avem şi nu cred că este ceea ce ar fi de dorit este ca să scădem pensiile publice pentru ca să dăm toţi banii odată oamenilor îndată ce se pensionează, ceea ce nu este indicat”, a explicat Crăciun.
Alin Iacob, reprezentantul Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), a opinat că oamenii trebuie să decidă cum utilizează banii, menţionând că trebuie să li se dea posibilitatea de a opta pentru retragerea integrală, retragerea parţială, completată de menţinerea banilor.
“Toată lumea ne-a asigurat că e vorba de banii noştri şi acum, după 18 ani, ni se spune: nu, dumneavoastră primiţi o bucăţică, iar restul vă dăm cu ţârâita, în condiţiile în care aveţi cea mai mică perioadă de viaţă sănătoasă şi în care România, din nefericire, este în top 5 inflaţie în Uniunea Europeană în ultimii 10 ani de zile. (…) Despre asta vorbim, că se va împărţi un număr de ani, timp în care (…) oamenii vor primi cu 10% mai puţin în termeni reali, de la un an la altul (…), şi la final vei vedea că rămâi cu mai nimic din această modalitate”, a susţinut acesta.
Dezbaterile vor continua la acest proiect, senatorii urmând să depună amendamente.
“Vom analiza toate propunerile făcute şi vom da o recomandare pentru aceste amendamente”, a precizat Dan Armeanu, la finalul discuţiilor.
Senatul este prima Cameră sesizată cu acest proiect, Comisiile de buget, finanţe şi de muncă vor întocmi raportul. Camera Deputaţilor este decizională.
| Știri BVB