Noile reglementări din legea insolvenței au un impact imediat asupra relației bănci-debitor, a spus Diana DOBROMIR, Managing Associate Mușat & Asociații – Restructuring\Insolvency, la Banking Forum 2025, organizat de Financial Intelligence.
Ea a spus: Legislația insolvenței nu este doar un instrument juridic, ea reprezintă un barometru al sănătății mediului de afaceri. Poate părea un concept pur teoretic, dar dovada stă în statistici: economia românească continuă să înregistreze un număr semnificativ de insolvențe: în primele opt luni din 2025 s-au deschis 4.561 de proceduri de insolvență, doar cu 2% mai puține decât în aceeași perioadă din 2024; în același timp, 189 de cereri de concordat preventiv au fost depuse, în creștere cu 30% față de anul anterior, iar numărul companiilor de impact (cu active de peste 1 mil. euro) a scăzut de la 95 la 78, cele mai multe insolvențe fiind raportate în Bucureşti-Ilfov, Bihor şi Cluj, în timp ce judeţe precum Mehedinţi şi Sălaj au înregistrat creşteri de peste 80% .
Diana DOBROMIR a menționat că Proiectul de lege privind modificarea Legii insolvenței, își propune introducerea unui nou concept, cel al “persoanei strâns legată de debitor”. Astfel, o persoană strâns legată de debitor este cea care, în decursul a doi ani anteriori deschiderii procedurii, a avut cel puțin una dintre următoarele calități: persoană afiliată în sensul Codului fiscal (ex. acționari majoritari, entități controlate); membru al organelor de administrare, conducere sau supraveghere ale debitorului; persoană juridică în care directorii, administratorii sau acționarii debitorului sunt membri ai organelor de administrare, conducere sau supraveghere; persoane care au acces la informații confidențiale și pot controla operațiunile debitorului ori obține beneficii (consilieri externi, contabili, auditori); soț/soție și rude până la gradul al III‑lea cu persoanele menționate la lit. a) și b); beneficiarul real al debitorului, conform Legii nr. 129/2019 privind prevenirea spălării banilor.
Așadar, se introduce un nou concept menit să armonizeze legislația națională cu cea europeană, legiuitorul urmărind să identifice clar persoanele care ar putea beneficia de o relație privilegiată cu debitorul, pentru a preveni manipularea procedurilor de insolvență în detrimentul creditorilor.
Băncile, ca principali creditori, vor avea acces la informații clare despre entitățile cu legături strânse față de debitor, ceea ce le permite să identifice potențiale conflicte de interese și să conteste tranzacții care ar avantaja debitorul sau afiliații săi.
Desigur, acest beneficiu vine cu responsabilități suplimentare pentru creditorii bancari, aceștia trebuind să adapteze procedurile de know your customer (KYC) şi due diligence: verificarea beneficiarului real, a structurii acționariatului și a relațiilor familiale devine esențială, sprijinindu-le în evaluarea riscului real şi în depistarea tranzacțiilor suspecte.
Într-un mediu în care un număr tot mai mare de companii intră în insolvență, identificarea rapidă a afiliaților permite o gestionare eficientă a riscului de credit.
Potrivit Dianei Dobromir, se urmărește, de asemenea, limitarea influenței persoanelor strâns legate de debitor în cadrul procedurii prin limitarea reprezentării creditorilor afiliați în comitetul creditorilor la cel mult 1/7 și stabilirea unei obligații suplimentare în sarcina judecătorului‑sindic de a verifica respectarea criteriilor de desemnare.
Rămâne de văzut cum vom corela aceste noi reglementări cu normele juridice deja existente şi cum le vom implementa în concret, dar, ca efect pozitiv, propunerea de reglementare reflectă intenția legiuitorului de a echilibra raportul de forțe între creditori și de a împiedica persoanele având o relație strânsă cu debitorul să dețină o pondere majoritară a puterii decizionale ce coordonează procedura, inclusiv deciziile asupra planului de reorganizare sau asupra vânzării activelor.
Ea a spus: Suplimentar, Proiectul de lege urmărește protejarea valorii activelor şi a intereselor creditorilor prin reglementarea unui nou tip de valorificare, respectiv vânzarea bunurilor debitorului ca ansamblu independent către o persoană strâns legată. În prezent, Legea nr. 85/2014 permite vânzarea bunurilor în mod individual sau în bloc, dar nu prevede condiții speciale cu privire la vânzarea bunurilor ca ansamblu independent către persoanele afiliate.
Astfel, principalele caracteristici ale acestui nou tip de vânzare sunt: proces deschis și competitiv: vânzarea trebuie să fie publică, transparentă și să respecte condițiile pieței; declararea legăturii: persoana strâns legată trebuie să declare această calitate în ofertă și să precizeze elementele de legătură; informarea comitetului creditorilor: informația privind legătura cu debitorul se comunică comitetului creditorilor și celorlalți ofertanți; existența unei evaluări independente: este necesar un raport de evaluare realizat de un evaluator autorizat; întocmirea unui raport al lichidatorului: practicienii în insolvență vor trebui să întocmească un raport care să justifice competitivitatea vânzării și să argumenteze că oferta câștigătoare este cea mai bună şi aduce beneficii creditorilor şi, în cele din urmă, se ofertă posibilitatea creditorilor de a formula obiecțiuni în termen de 15 zile de la publicarea raportului. Întreaga procedură este validată prin autorizarea vânzării de către judecătorul‑sindic după verificarea îndeplinirii tuturor condițiilor de legalitate.
Condițiile de transparență, competitivitate și evaluare independentă au rolul de a preveni vânzarea către persoane afiliate la un preț redus față de valoarea de piață reală, situație care ar diminua gradul de îndestulare a creditorilor și, implicit, a băncilor.
Totodată, obligativitatea declarării calității de persoană strâns legată de către ofertanți, dar și obligația administratorului/lichidatorului judiciar de a justifica faptul că oferta câștigătoare este cea mai bună și că vânzarea asigură creditorilor un tratament corect îi protejează pe creditori împotriva tranzacțiilor preferențiale. În final, autorizarea judiciară condiționează efectuarea vânzării de respectarea condițiilor impuse de lege.
Modificările legii nr. 85/2014 propuse prin Proiectul de lege reprezintă un pas necesar pentru alinierea legislaţiei româneşti la standardele europene şi pentru protejarea creditorilor într-un mediu economic marcat de incertitudine.
În același timp, nu ar trebui ignorate potențialele riscuri și dezavantajele, aspecte mai puțin discutate, dar deopotrivă importante. Astfel, deși noile reglementări urmăresc transparența și tratamentul echitabil al creditorilor în procedurile preventive și de insolvență, Proiectul impune cerințe suplimentare de raportare, precum și obținerea unor autorizări suplimentare din partea judecătorului‑sindic, formalităţi ce pot prelungi procedurile şi pot genera costuri suplimentare pentru practicieni şi creditori. Totodată, o legislaţie prea severă pentru debitori şi administratori poate determina băncile să fie mai precaute sau să majoreze costurile de finanţare pentru a-şi acoperi riscurile, afectând astfel accesul la credit. Toate aceste neajunsuri pot îndepărta investitorii și pot prelungi procedurile, reducând șansele de restructurare eficientă și gradul de îndestulare a creanțelor.
Concluzionând, relația bănci‑debitori va fi modelată de noile exigențe legale, iar succesul acestor reforme va depinde în mare măsură de cooperarea dintre bănci, debitori și practicienii în insolvență. Prin implicare, monitorizare și colaborare, băncile pot contribui la un cadru de insolvență mai transparent și mai eficient, în beneficiul întregului mediu de afaceri.
| Știri BVB