Diplomaţi americani de la Paris şi Geneva au fost afectaţi de ”sindromul Havana”

SUA încă nu ştiu ce este boala cunoscută drept ”sindromul Havana” şi nici cine este responsabil pentru ea, a declarat joi secretarul de stat american Antony Blinken, după ce mai mulţi diplomaţi americani s-au îmbolnăvit la Paris şi Geneva, informează Reuters, potrivit Agerpres.

În 2016, mai mulţi diplomaţi americani aflaţi la post în Cuba au început să se plângă de stări de rău din motive necunoscute. Dar cazul nu a ieşit la lumină decât în 2017, când preşedintele de la acea vreme al SUA, Donald Trump, a rechemat majoritatea diplomaţilor americani de la Havana, pentru a răspunde acestei noi ameninţări.

Blinken a spus că guvernul federal de la Washington lucrează pentru a afla cauzele acestei boli, care a afectat aproximativ 200 de diplomaţi americani şi membri ai familiilor acestora.

”Până acum, nu ştim cu exactitate ce s-a întâmplat şi cine este responsabil”, a afirmat secretarul de stat american într-un interviu acordat postului de televiziune MSNBC.

Cotidianul The Wall Street Journal a raportat joi noi cazuri de ”sindrom Havana” în rândul personalului diplomatic american de la Paris şi Geneva, unde reprezentanţii SUA şi ai Rusiei au purtat luni discuţii despre consolidarea militară rusă la frontiera cu Ucraina.

”În opinia mea este indubitabil că oamenii au fost afectaţi direct şi puternic”, a insistat Antony Blinken.

În iulie anul trecut, directorul Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA), William Burns, a declarat că este ”foarte posibil” ca simptomele să fi fost cauzate în mod intenţionat şi că Rusia ar putea fi responsabilă pentru asta. Moscova a negat însă orice implicare.

În 2018, simptome similare au raportat 12 diplomaţi americani în China. Astfel de cazuri au fost semnalate în Germania, Australia, Rusia, Taiwan şi chiar la Washington.

Publicaţia The New Yorker a relatat în iulie 2021 despre existenţa a peste 20 de cazuri la Viena, în Austria, de la începutul anului. Diplomaţii în cauză au semnalat diverse simptome, între care ameţeală, probleme de coordonare a mişcărilor, anxietate, iritabilitate şi ceea ce victimele au numit ”ceaţă cognitivă”. La mai multe persoane au fost diagnosticate chiar leziuni cerebrale.