Divergențe în intensificare, în turismul românesc (Andrei Rădulescu)

Autor: Andrei Rădulescu

În perioada recentă am asistat la intensificarea divergențelor între componenta internă și componenta externă a indicatorilor de volum din turismul românesc. Această evoluție a fost determinată, în principal, de implementarea măsurilor pentru consolidarea fiscal-bugetară, cu impact nefavorabil pentru venitul real disponibil al populației din România.

Relația între dinamica anuală a sosirilor și înnoptărilor turiștilor români în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare și ritmul anual al salariului mediu real (salariul mediu nominal după ajustarea cu inflația) este reprezentată în graficul de mai jos.

Astfel, sosirile în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare au scăzut pentru a șaptea lună la rând în decembrie 2025, cu o rată anuală în intensificare la 5,8%, până la 0,9 milioane, potrivit datelor INS.

Evoluția a fost determinată de diminuarea înregistrată la nivelul componentei interne (turiști români), pentru a șaptea lună consecutiv, cu un ritm anual de 12,0%, până la 0,7 milioane.

Pe de altă parte, se evidențiază creșterea pe segmentul extern (turiști străini), cu o dinamică anuală în accelerare la 26,4%, până la 0,2 milioane în luna decembrie din 2025.

Înnoptările în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare s-au redus pentru a șasea lună la rând în decembrie, cu o rată anuală în intensificare la 6,2%, până la 1,7 milioane, pe fondul declinului înregistrat la nivelul componentei interne (turiști români), pentru a șaptea lună consecutiv, cu un ritm anual de 13,4%, până la 1,3 milioane.

Înnoptările turiștilor străini au crescut însă cu o rată anuală în accelerare la 25,3%, până la 0,4 milioane în ultima lună din 2025.

Prin urmare, în 2025, sosirile în structuri turistice cu funcțiuni de cazare au înregistrat o scădere, pentru prima oară din anul pandemic 2020, cu un ritm anual de 4,5%, până la 13,9 milioane. Este cel mai redus nivel din anul 2023, aspect evidențiat în graficul de mai jos.

Această evoluție a fost determinată de scăderea numărului de turiști români, cu un ritm anual 6,8% an/an, până la 11,3 milioane (cel mai redus nivel din anul 2022), în contextul deteriorării salariului real și al reducerii valorii voucherelor de vacanță (pe fondul procesului de consolidare fiscal-bugetară).

Pe de altă parte, sosirile turiștilor străini au continuat să crească în 2025, dar cu o rată anuală în decelerare la 7,2%, până la 2,6 milioane. Acesta este cel mai ridicat nivel din anul 2019 (după cum se poate observa în graficul de mai sus), perioada de dinainte de declanșarea pandemiei coronavirus, cea mai severă criză sanitară pe plan mondial de mai bine de 100 de ani.

Înnoptările în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare s-au diminuat cu o rată anuală de 3,7% an/an, până la 29,7 milioane în 2025 (cel mai redus nivel din 2022), pe fondul scăderii componentei interne cu un ritm anual de 5,7% an/an, până la 24,4 milioane (minimul din 2022).

Pe de altă parte, înnoptările turiștilor străini au crescut cu o dinamică anuală de 6,7%, până la 5,3 milioane în 2025, cel mai ridicat nivel din anul 2018.

Tendința de majorare a sosirilor și înnoptărilor turiștilor străini în structurile de primire turistică din România este pozitivă și ar putea continua pe termen mediu, pe fondul dezvoltării infrastructurii critice.

Atrag atenția cu privire la perspectivele de stabilizare pentru indicatorii de volum din turism în prima jumătate a anului curent și de schimbare de tendință (de la scădere la creștere) în a doua jumătate din acest an. Acest scenariu este susținut de prognozele de ameliorare a ritmului activității economice (prin investiții) și de atenuarea presiunilor inflaționiste, aspecte cu impact pozitiv pentru venitul real disponibil al populației și consecințe favorabile pentru sosirile și înnoptărilor turiștilor români.

Pe de altă parte, subliniez necesitatea implementării de reforme structurale în acest sector cu potențial ridicat pentru economia națională. Mă refer la măsurile necesare pentru îmbunătățirea interconectării între regiuni și pentru creșterea calității serviciilor, inclusiv prin inovare și prin accentul pus promovarea tradițiilor și culturii românești.