• Kazahstanul a devenit unul dintre principalii furnizori de petrol către Uniunea Europeană, o schimbare determinată în mare măsură de plecarea companiilor rusești de pe piața europeană
Uniunea Europeană a fost mult timp puternic dependentă de importurile de energie din Rusia. Înainte de războiul din Ucraina, 45% din gazele naturale importate și 25% din importurile de petrol proveneau din Rusia. În urma sancțiunilor și a rupturii politice, UE și-a redus drastic această dependență. Petrolul și cărbunele rusești au fost aproape complet înlocuite, iar ponderea gazului rusesc a scăzut semnificativ.
UE continuă să reducă dependența de petrolul rusesc, iar cota acestuia în importuri a scăzut foarte mult față de nivelurile din 2021–2022 (de exemplu sub 3 % în 2025 conform unor rapoarte de analiză a comerțului dintre UE și Rusia), scrie Reuters. Politicile UE, inclusiv sancțiunile și planurile de eliminare treptată a importurilor de petrol și gaze rusești până în 2027, influențează tendințele comerciale și orientarea spre alți furnizori. Țările UE importă țiței din diferite surse, în funcție de mai mulți factori, cum ar fi prețurile, contractele, deciziile OPEC, situația internațională, costurile de transport și altele.
Aprovizionarea UE cu petrol este în prezent destul de diversificată, Norvegia (15,2% din totalul importurilor de petrol), SUA (14,2%) și Kazahstanul (12,7%) fiind cei mai mari furnizori. Originea gazului este mai concentrată. Gazul natural în stare gazoasă provine în principal din Norvegia (50,8%), urmată de Algeria (17,8%) și Regatul Unit (12,1%), în timp ce gazul natural lichefiat (GNL) provine în principal din SUA (57,7%), urmate de Rusia (12,9%), Algeria (7,4%) și Qatar (7,1%), potrivit unei analize Atradius.
În 2024, petrolul a reprezentat aproximativ 69% din produsele energetice importate, în timp ce importurile de gaze naturale în stare gazoasă au reprezentat aproximativ 19%, GNL 12%, iar cărbunele 1%. Produsele energetice reprezintă aproximativ 14% din totalul importurilor UE. Importurile de produse energetice au scăzut semnificativ în ultimii ani, de la aproximativ 58 de miliarde de euro în 2022 la 28 de miliarde de euro în 2024, în mare parte din cauza scăderii prețurilor, dar și parțial ca urmare a diminuării volumelor importate.
• Eurostat: Importurile de produse petroliere ale UE au scăzut în primele nouă luni din 2025
Media importurilor lunare de produse petroliere în Uniunea Europeană a scăzut, în primele nouă luni din 2025, atât ca valoare (minus 18,3%) cât şi ca volum (minus 6,6%), comparativ cu media lunară din 2024, potrivit datelor publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În contrast, valoarea gazelor naturale lichefiate (GNL) importate a crescut cu 36,1%, iar volumul a urcat cu 25,9%.
Valoarea gazelor naturale importate în stare gazoasă a înregistrat un avans de 3,1%, în timp ce volumul a scăzut cu 4,9%.
În trimestrul trei din 2025, majoritatea importurilor UE de produse petroliere a venit din Norvegia (14,6%), Statele Unite ale Americii (14,5%) şi Kazahstan (12,2%).
Majoritatea gazelor naturale importate în stare gazoasă a fost din Norvegia (51,8%), Algeria (14,6%) şi Marea Britanie (13,4%).
De asemenea, SUA au furnizat mai mult de jumătate din importurile UE de gazele naturale lichefiate (59,9%), înaintea Rusiei (12,7%) şi Algeriei (7,7%).
• Dinamica pieței și contextul geopolitic – oportunități pentru Kazahstan și Azerbaidjan de a-și spori rolul de furnizori alternativi
Reducerea constantă a importurilor de petrol rusesc de către Uniunea Europeană, importurile de țiței rusesc scăzând de la 27% în 2021 la doar 3% din totalul importurilor de țiței ale UE în 2024, creează oportunități pentru Kazahstan și Azerbaidjan de a-și spori rolul de furnizori alternativi. Cu toate acestea, rutele alternative se confruntă cu provocări legate de eficiența costurilor și limitările infrastructurii. Kazahstanul construiește un mozaic de rute de export care, în ansamblu, reduc vulnerabilitatea strategică și consolidează integrarea cu piețele europene. Transporturile prin rutele BTC, Baku-Supsa și Druzhba rămân modeste în comparație cu CPC, dar sporesc reziliența și influența geopolitică.
Pentru a face diversificarea exporturilor durabilă, Kazahstanul ar trebui să mărească investițiile în infrastructură, să încheie contracte pe termen lung cu rafinăriile europene și să consolideze cooperarea cu țările de tranzit din jurul Mării Caspice și Mării Negre, potrivit Astana Times.
• Kazahstanul – furnizor cheie de petrol pentru Uniunea Europeană
Kazahstanul a devenit unul dintre principalii furnizori de petrol către Uniunea Europeană, o schimbare determinată în mare măsură de plecarea companiilor rusești de pe piața europeană. Începând cu 5 decembrie 2022, Uniunea Europeană a interzis importurile de petrol rusesc, acordând excepții doar anumitor țări care primesc aprovizionări prin conducta Druzhba. Polonia și Germania au oprit voluntar importurile, în timp ce Slovacia și Ungaria continuă să utilizeze această rută. În acest context, petrolul kazah — care are o calitate similară cu amestecul rusesc Urals — a devenit o alternativă viabilă pentru piața europeană.
Între ianuarie și martie 2025, UE a importat în medie 35 de milioane de tone de petrol pe lună. Ponderea Kazahstanului în acest volum a ajuns la 12,7%, în creștere față de 11% în anul precedent. În perioada de trei luni, Kazahstanul a exportat 4,4 milioane de tone de țiței către Europa — cu 300.000 de tone mai mult decât în aceeași perioadă din 2024. Valoarea totală a exporturilor de petrol ale Kazahstanului în această perioadă este estimată la aproximativ 2,54 miliarde de euro.
Potrivit CentralasianLIGHT.org, exporturile nu sunt dominate de companiile de stat, ci de firmele energetice occidentale — inclusiv Chevron, cu sediul în SUA, care operează toate cele trei proiecte petroliere majore ale Kazahstanului. Potrivit Transneft, 26,8 milioane de tone de țiței destinate Chevron au fost transportate în 2024 prin intermediul Consorțiului Conductei Caspice (CPC) către tancurile de petrol din portul rus Novorossiysk. Acest volum reprezintă aproape jumătate din totalul petrolului kazah exportat prin ruta CPC. În timp ce logistica maritimă se extinde, livrările de petrol kazah către Germania prin conducta Druzhba rămân modeste – doar aproximativ 10% din totalul exporturilor către UE. Cea mai mare parte a petrolului ajunge în Europa cu tancurile petroliere, prin terminalele din Croația.
• Rute alternative
Kazahstanul își propune să crească exporturile de petrol la 70,5 milioane de tone în acest an, Italia, Olanda, Franța, România, Grecia și China fiind printre principalii cumpărători.
Dependența puternică de conducta CPC subliniază vulnerabilitatea țării și urgența asigurării unor rute alternative. Astfel, Kazahstanul promovează ruta internațională de transport trans-caspică, care implică transportul țițeiului peste Marea Caspică și în conducta Baku–Tbilisi–Ceyhan (BTC), care ajunge la Marea Mediterană și ocolește Marea Neagră, pentru livrarea către piața europeană.
În 2022, KazMunayGas și SOCAR au semnat un acord de tranzit pe cinci ani pentru transportul a 1,5 milioane de tone de țiței pe an pe această rută.
În 2024, BTC a transportat 1,4 milioane de tone de petrol din Kazahstan, cu planuri de creștere a volumelor la 1,7 milioane de tone în 2025. Între ianuarie și aprilie 2025, transporturile de petrol au totalizat 489.000 de tone. Din ianuarie, pe lângă țițeiul Tengiz, au început și exporturile de testare ale petrolului Kashagan prin conducta BTC către Marea Mediterană. Exportatorul este KMG Kashagan B.V.
Ambiția pe termen lung este de a crește transporturile până la 20 de milioane de tone pe an. Pentru a spori capacitatea, Ministerul Energiei din Kazahstan și KazMunayGas au înființat un grup de lucru comun cu Chevron, ExxonMobil, Shell, Eni, Total, CNPC și Inpex pentru a evalua modernizările pe termen lung ale infrastructurii.
„Propunerile includ construirea conductei Eskene–Kuryk/Aktau, o potențială conductă submarină peste Marea Caspică către Azerbaidjan, precum și noi terminale și conectori la sistemul BTC. Investițiile în extinderea capacității portuare la Aktau și Kuryk, împreună cu consolidarea flotei maritime caspice, sunt, de asemenea, recunoscute ca fiind cruciale. Cu toate acestea, estimările specifice ale costurilor sunt încă în curs de studiu”, a declarat Ministerul Energiei într-un comentariu adresat The Astana Times.
Kazahstanul evaluează, de asemenea, fezabilitatea transportului petrolului prin coridorul conductei Baku-Supsa, care se întinde de la Azerbaidjan la Georgia și oferă acces direct la Marea Neagră, oferind o rută alternativă către piețele europene.
Ruta are o capacitate anuală de transport de cinci milioane de tone, iar Kazahstanul ar putea utiliza până la trei milioane de tone. Deciziile vor depinde în cele din urmă de atractivitatea comercială și de acordurile cu operatorii.
• Utilizarea conductei Druzhba
Din 2023, Kazahstanul a început să furnizeze petrol prin sistemul Druzhba în Europa Centrală. Livrările către compania Rosneft Deutschland la rafinăria Schwedt din Germania se efectuează prin conducta Atyrau-Samara și, ulterior, prin conducta Druzhba.
Livrările către Germania prin conducta Druzhba au crescut semnificativ în ultimul an, ajungând la 1,5 milioane de tone în 2024. Între ianuarie și iulie, Germania a importat aproximativ 1,1 milioane de tone de țiței kazah.
Ungaria a devenit, de asemenea, destinatar al petrolului kazah printr-o rută alternativă care implică transportul maritim către Croația. În august, KMG a livrat 85.000 de tone către rafinăria Százhalombatta din Ungaria, prin conductele petroliere din Marea Adriatică, operate de compania croată Jadranski naftovod (JANAF). Acest lucru marchează începutul unui parteneriat strategic mai amplu cu grupul maghiar MOL, deschizând un alt coridor de intrare în Uniunea Europeană.
| Știri BVB