Doar 0,13% din PIB, deficit bugetar pe ianuarie 2022. Totuși, plățile în contul dobânzilor la creditele luate de stat s-au triplat

Deficitul bugetului general consolidat pe luna ianuarie 2022 a fost de circa 1,68 miliarde de lei (-0,13% din PIB-ul estimat pentru anul curent), potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Este un rezultat semnificativ mai bun cel din prima lună a anului trecut, când minusul de 3,69 miliarde lei a însemnat 0,31% din PIB.

Pe fondul revenirii economice, dar și unei inflații crescute peste așteptări, încasările s-au majorat cu 25% în termeni nominali, de la circa 29,2 miliarde lei la 36,5 miliarde lei (de la 2,5% la 2,9% dacă se face raportarea la rezultatul economic). Totodată, avansul cheltuielilor publice a fost de 16%, de la 32,9 miliarde lei la 38,2 miliarde lei (de la 2,8% la 2,9% din PIB).

De reținut, la Bugetul de asigurări sociale raportul între sumele distribuite și cele colectate a fost de 139% iar Fondul național de sănătate a cheltuit aproape 150 de lei la 100 de lei încasați. Echilibrarea per total buget general consolidat s-a făcut prin excedentele de la bugetele locale, unde s-au alocat pentru consum mai puțin de 70% din sumele colectate și de la instituțiile publice autofinanțate (77%).

Din cele circa 7,3 miliarde lei încasați în plus pe ianuarie 2022 față de aceeași lună a anului anterior, aproape jumătate s-au înregistrat în contul TVA (+3,5 miliarde lei, la o majorare procentuală de 58% !), venituri nefiscale (+1,6 miliarde lei) și contribuții de asigurări (+1,1 miliarde lei).

Avansul cheltuielilor din ianuarie 2022 de 8,3% în raport cu anul precedent a fost generat aproape exclusiv de majorarea cu circa 30% a sumelor destinate asistenței sociale. Este efectul cumulat al indexării de 10% a punctului de pensie, al majorării indeminizației sociale minime pentru aceștia de la 800 lei la 1.000 lei și al acordării unui ajutor financiar celor cu venituri lunare sub 1.600 de lei.

Prin contrast, ritmul minim de creștere a fost minim (+1,1%) în cazul cheltuielilor de personal iar puterea de cumpărare a bugetarilor a scăzut masiv pe fondul inflației anuale majorate la 8,35%.  Cheltuielile de capital și banii pentru proiectele cu finanțare externă nerambursabilă s-au diminuat considerabil.

De reținut, ca evoluție îngrijorătoare în contextul dublării dobânzilor la datoria externă pe termen lung, TRIPLAREA sumelor achitate în contul creditelor luate de stat, de la 0,56 miliarde lei până la aproape 1,7 miliarde lei într-o singură lună (practic, tot deficitul consemnat la final, soldul primar al execuției bugetare fiind chiar ușor excedentar).

Dan Pălăngean