Doar 67 companii de impact au intrat în insolvență în 2022 cu toate că la nivel național sunt peste 13.000 astfel de companii aflate în diverse stadii de dificultate (CITR)

Peste 6.700 de companii au intrat în insolvență în anul 2022, o creștere de 10% față de anul 2021 (6.144). Dintre acestea, 67 sunt companii de impact, care cumulează peste 5.500 de angajați, înregistrează active în valoare de peste 1,5 miliarde lei și datorii la bugetul statului de peste 170 milioane lei, arată analiza CITR, liderul pieței de insolvență și restructurare din România. Numărul companiilor de impact intrate în insolvență rămâne 67, aproximativ 1% din totalul celor aflate în insolvență iminentă, procent similar înregistrat și în anul 2021, potrivit unui comunicat.

„În pofida încercărilor manifestate de reglementările europene de a încuraja mecanismele de restructurare rapide și eficiente, constatăm o menținere a inerției în ceea ce privește companiile în dificultate. Deși în România avem două mecanisme noi de restructurare introduse la timp în legislația noastră, observăm că doar 1% dintre companiile de impact care ar putea beneficia de pe urma unei restructurări au intrat sub protecția legii insolvenței, majoritatea fiind proceduri la cererea creditorilor, nu din voința proprie” a spus Paul Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.

Studiul companiilor de impact publicat de CITR la finalul anului 2022 arată că 43% dintre companii amână decizia de a lua măsuri de revenire mai mult de 3 ani, consecința fiind creșterea disproporționată a volumului datoriilor pentru a menține activitatea. Amânarea însă diminuează șansele de redresare. Anul trecut s-a înregistrat o creștere a numărului de proceduri de restructurare în zona de preinsolvență sau în afara insolvenței prin aplicarea facilităților fiscale puse la dispoziția companiilor. Această tendință a pieței ne arată că antreprenorii au căutat măsuri punctuale de reducere a datoriilor.

„Cifrele actuale sunt un rezultat al măsurilor fiscale aplicate în ultima perioadă ca răspuns la dificultățile economice și se manifestă printr-o creștere a nivelului datoriilor globale în toate segmentele – public, privat și casnic. Doar o inversare a acestui trend ar conduce la luarea unor măsuri de tratare activă a dificultăților prin care trec companiile de impact. Iar efectul se va vedea în sănătatea companiilor și a economiei noastre”. a concluzionat Paul-Dieter Cîrlănaru.

După doi ani de scăderi ale insolvențelor la nivel global, cele mai recente cifre[1] confirmă că acestea se intensifică în economiile lumii, având în vedere oprirea treptată a măsurilor temporare de sprijin din partea statelor, care, în cele mai multe cazuri, doar au amânat momentul insolvenței. Cu cât soluțiile de salvare, de restructurare sunt accesate mai târziu, cu atât șansele de revenire scad.

Istoric vorbind, valurile semnificative de insolvențe au venit cu un decalaj de câțiva ani față de momentele dificile din economie. De exemplu, după criza din 2008, vârful perioadei de insolvențe a fost înregistrat în 2013-2015. Diferit față de atunci este că acum avem mecanisme noi de restructurare care pot eficientiza sau sprijini companiile în dificultate să își revină mult mai ușor. Mediul de business poate beneficia de proceduri clare, eficiente, respectiv acordul de restructurare și concordatul preventiv, în care au libertate de negociere cu creditorii și de suspendarea executărilor silite, iar în același timp, creditorii companiilor pot beneficia de un grad mai mare de recuperare a creanțelor prin apelarea la aceste mecanisme de restructurare încă de la primele semne de dificultate.