de Dan Pălăngean
Dobânda pe termen lung pentru România a ajuns în aprilie 2025 la 6,63%, potrivit datelor publicate de Banca Centrală Europeană. Țara noastră s-a situat pe a doua poziție la costurile de împrumut între statele membre, la o distanță semnificativă de Ungaria. Aceasta a ajuns la 6,99%, după o scădere minoră față de luna anterioară (7,04% în martie 2025).
La nivel regional, în celelalte două țări cu regim valutar similar, costul împrumuturilor 10Y s-a diminuat moderat, atât în Polonia (de la 5,94% la 5,87%), cât și în Cehia (de la 4,20% la 4,06%). Aflată în tentativă amânată de adoptare a monedei unice, de care este legată prin curs fix, Bulgaria a păstrat pe parcursul ultimelor 13 luni valoarea de 3,93%.
Dobânzile cele mai mici au fost consemnate de Danemarca (2,31%, în scădere de la 2,45%, cu observația importantă a unui buget public echilibrat) și Suedia (în scădere de la 2,42% la 2,60%), urmate de Germania (2,51%). Cele mai bune două din cele mai bune trei performanțe s-au consemnat în afara Zonei Euro, ceea ce ar trebui să dea de gândit.
Țările de Jos (2,71%), Luxemburg (2,87%), Irlanda, Cipru (ambele cu 2,90%), Finlanda (2,94%) și Austria (2,98%) s-au situat sub pragul de 3%, depășit ușor de Croația (3,05%), Slovenia (3,10%) și Portugalia (3,11%). Lituania este un caz special, valoarea de 2,88% fiind stabilită administrativ încă din octombrie 2022, după 0,16% anterior.
De reținut, la nivel european, situația mai dificilă a Italiei (ajunsă la 3,71%, de la 3,32% la finele anului trecut) și deteriorarea celei din Franța (3,26%, de la 3,01% în decembrie 2024). Grecia, ieșită la finele anului trecut din zona celor mai mari dobânzi, a ajuns pe locul 8 și a înregistrat un nivel de 3,44%, după minimul de 3,05% din urmă cu patru luni.
Una peste alta, valoarea consemnată pentru costul de împrumut pe termen lung a crescut pe invers față de tendința regională, dar România s-a menținut în aprilie pe a doua poziție în UE. Distanțele de recuperat față de plutonul țărilor central-europene cu regim valutar similar s-au mai redus, în contextul în care datoria publică a fost de 54,6% din PIB în ianuarie 2025.
Costul de împrumut al României în aprilie 2025 a fost cu circa 5% sub cel al Ungariei, decalaj la jumătate față de luna precedentă. Ecartul s-a triplat de la 8% la 25% față de Polonia (economia cea mai apropiată ca nivel de dezvoltare și structură de cea românească), și a crescut de la 48% la 62% în raport cu Cehia.
După traversarea turbulențelor electorale (când s-a ajuns la nivelul de 8,5%), datele din 26 mai 2025, plasau nivelul dobânzilor la care se poate împrumuta România pe zece ani la 7,45%. (tradingeconomics.com). Cu toate că s-a revenit la valori apropiate de cele din primul trimestru al anului, perspectiva de revenire pe primul loc în UE ca nivelul al dobânzilor pe termen lung este certă.
| Știri BVB