de Dan Pălăngean
Dobânda medie pe termen lung pentru România a scăzut în februarie 2026 până la 5,99% de la 6,59% anterior, potrivit datelor publicate de Banca Centrală Europeană. Țara noastră a rămas pe a doua poziție la costurile de împrumut între statele membre după ce a consemnat cea mai mică valoare din ultimele douăsprezece luni, în timp ce Ungaria a coborât de la 6,67% până la 6,48%.
La nivel regional, în celelalte două țări cu regim valutar similar, costul împrumuturilor 10Y a scăzut ușor în Polonia (de la 5,10% la 4,99%) și mai substanțial în Cehia (de la 4,66% la 4,37%, după zece luni consecutivă de creștere). După ce a trecut la moneda unică, față de care a fost stabilit cursul de schimb al leva la 1,95583 pentru un euro, Bulgaria figurează în comunicatul BCE tot cu valoarea anterioară de 3,93%, din decembrie 2025.
Dobânzile cele mai mici au fost consemnate de Danemarca (2,63%, în scădere față de luna precedentă, când s-a situat la 2,73%), Suedia (2,64%, înscădere de la 2,80% anterior) și Germania (2,74%, de la 2,81% anterior). Primele două dintre cele mai bune trei performanțe s-au consemnat în afara Zonei Euro, ceea ce ar trebui să dea de gândit.
Sub pragul de 3% s-au mai situat Țările de Jos (2,85%, după 2,94% în ianuarie) și Luxemburg (2,93%). Cu 3,09%, Croația a revenit peste pragul de 3% (de la 2,94% anterior), în apropierea căruia s-au mai aflat Irlanda (3,03%), Austria (3,07%), Slovenia (3,09%), Estonia (3,11%), Portugalia (3,13%), Finlanda (3,16%) și Spania (3,17%). Lituania este un caz special, valoarea de 2,88% fiind stabilită administrativ încă din octombrie 2022, după 0,16% anterior.
De reținut la nivel european, dobânda pe termen lung s-a diminuat pentru Franța (de la 3,53% la 3,40%), care a rămas, însă, de puțin peste Italia (de la 3,49% la 3,39%). Valoare egală cu cea consemnată de Grecia, ieșită încă în 2024 din zona celor mai mari dobânzi și aflată după 3,43% în luna anterioară.
Costul de împrumut al României în februarie 2026 a ajuns cu 8% sub cel al Ungariei, după ce fusese cu 4% mai mare în urmă cu patru luni. Ecartul a scăzut de la 29% până la 20% față de Polonia (economia cea mai apropiată ca nivel de dezvoltare și structură de cea românească) și a ajuns la 37% în raport cu Cehia.
Una peste alta, valoarea consemnată pentru costul de împrumut pe termen lung s-a încadrat în tendința regională iar România a reușit conjunctural să ajungă la un nivel ceva mai redus. Distanțele de recuperat față de celelalte țări central-europene cu regim valutar similar s-au mai atenuat, deși datele oficiale cele mai recente (decembrie 2025) arătau datoria publică la 59,6% din PIB.
Din păcate, într-un context internațional complicat și pe fondul amânărilor la adoptarea bugetului pe anul în curs, datele din 25 martie 2026 plasau nivelul dobânzilor la care se poate împrumuta România pe zece ani la 7,25%, pe un trend îngrijorător, după un minim atins la finalul lunii februarie. Nivelul este cu 0,91% peste cel din urmă cu o lună deși 0,23 puncte procentuale sub cel din urmă cu 12 luni iar evoluția rămâne neclară în continuare.
| Știri BVB