Dobânda pe termen lung a urcat la 7,37% în iunie 2025

de Dan Pălăngean

Dobânda medie pe termen lung pentru România a urcat în iunie 2025 până la 7,37% de la 6,83% anterior, potrivit datelor publicate de Banca Centrală Europeană. Țara noastră a revenit, astfel, pe prima poziție la costurile de împrumut între statele membre, peste Ungaria, pentru care acest indicator a crescut mai puțin (de la 6,95% la 7,08%).

La nivel regional, în celelalte două țări cu regim valutar similar, costul împrumuturilor 10Y s-a majorat, de asemeni, în Polonia (de la 5,41% la 5,53%) și în Cehia (de la 4,16% la 4,23%). Aflată pe traiectoria de trecere la moneda unică, față de care a fost stabilit cursul de schimb al leva la 1,95583 pentru un euro, Bulgaria a păstrat în ultimele 15 luni valoarea de 3,93%.

Dobânzile cele mai mici au fost consemnate de Suedia (2,31%, în scădere de la 2,40%, cu observația importantă a unui buget public echilibrat) și Danemarca (în ușoară creștere, de la 2,31% la 2,34%), urmate de Germania (2,52%, în creștere marginală față de luna mai). Cele mai bune două din cele mai bune trei performanțe s-au consemnat în afara Zonei Euro, ceea ce ar trebui să dea de gândit.

Țările de Jos (2,76%), Irlanda (2,85%), Cipru (2,86%), Luxemburg (2,88%), Austria (2,94%) și Finlanda (2,95%) s-au situat sub pragul de 3%, depășit ușor de Portugalia, Slovenia (ambele cu 3,02%), Croația (3,04%) și Belgia (3,09%). Lituania este un caz special, valoarea de 2,88% fiind stabilită administrativ încă din octombrie 2022, după 0,16% anterior.

De reținut, la nivel european, situația s-a mai ameliorat pentru Italia (ajunsă la 3,50%, de la 3,63% în luna precedentă) și în cazul Franței (3,24%, după 3,26% anterior). Grecia, ieșită la finele anului trecut din zona celor mai mari dobânzi, a ajuns pe locul 9 și a înregistrat un nivel de 3,29%, după minimul de 3,05% consemnat la finele anului trecut.

Una peste alta, valoarea consemnată pentru costul de împrumut pe termen lung a crescut mult peste tendința regională, iar România nu a mai reușit să se mențină în iunie pe a doua poziție din UE. Distanțele de recuperat față de plutonul țărilor central-europene cu regim valutar similar au crescut, în contextul în care datoria publică a urcat la 56,1% din PIB la finele T1 2025.

Costul de împrumut al României în iunie 2025 a fost cu circa 4% peste cel al Ungariei, o inversare notabilă față de luna anterioară. Ecartul s-a majorat de la 26% până la 33% față de Polonia (economia cea mai apropiată ca nivel de dezvoltare și structură de cea românească) și în raport cu Cehia (de la 64% la 74%).

După traversarea turbulențelor electorale, datele din 23 iulie 2025, plasau nivelul dobânzilor la care se poate împrumuta România pe zece ani la 7,25%. (tradingeconomics.com). S-a revenit după perioada alegerilor la valori mai apropiate de cele din primul trimestru al anului dar posibilitatea de menținere la un nivel ridicat a dobânzilor pe termen lung se păstrează.