Dobânda pe termen lung, în scădere la 6,83% pe februarie 2025

de Dan Pălăngean

Dobânda pe termen lung pentru România a scăzut în februarie 2025, la 6,83%, potrivit datelor publicate de Banca Centrală Europeană. Țara noastră a rămas pe prima poziție la costurile de împrumut între statele membre, la o distanță semnificativă de Ungaria. Aceasta a ajuns la 6,67%, după o creștere mai mare decât a noastră (6,82% la finele lui ianuarie 2025).

La nivel regional, în celelalte două țări cu regim valutar similar, costul împrumuturilor 10Y s-a diminuat moderat, atât în Polonia (de la 5,94% la 5,87%), cât și în Cehia (de la 4,20% la 4,06%). Aflată în tentativă amânată de adoptare a monedei unice, de care este legată prin curs fix, Bulgaria a păstrat pe parcursul ultimelor 13 luni valoarea de 3,93%.

Dobânzile cele mai mici au fost consemnate de Danemarca (2,17%, în scădere de la 2,21%, cu observația importantă a unui buget public echilibrat) și Suedia (în scădere de la 2,32% la 2,26%), urmate de Germania (2,41%). Cele mai bune două din cele mai bune trei performanțe au apărut în afara Zonei Euro, ceea ce ar trebui să dea de gândit.

Țările de Jos (2,63%), Irlanda (2,72%), Luxemburg (2,76%), Finlanda (2,82%), Austria (2,86%), Cipru (2,89%), Slovenia (2,93%), Portugalia (2,95%) și Croația (2,99%) s-au situat sub pragul de 3%. Lituania este un caz special, valoarea de 2,88% fiind stabilită administrativ încă din octombrie 2022, după 0,16% anterior. Media Zonei Euro a fost 2,94%.

De reținut, la nivel european, situația mai dificilă a Italiei (ajunsă la 3,58%, de la 3,32% la finele anului trecut) și cea a Franței (3,15%, deși în repliere de la 3,32% în ianuarie 2025). Grecia, ieșită la finele anului trecut din zona celor mai mari dobânzi, a urcat pe locul 7 și a înregistrat un nivel de 3,29%, după minimul de 3,05%, consemnat în decembrie 2024.

Una peste alta, valoarea consemnată pentru costul de împrumut pe termen lung a scăzut peste tendința regională, însă România s-a menținut pe prima poziție în UE. Distanțele de recuperat față de plutonul țărilor central-europene cu regim valutar similar s-au mai redus, deși datoria publică a urcat la 54,6% din PIB la finele lui 2024.

Costul de împrumut al României în februarie 2025 a ajuns cu circa 2% peste cel al Ungariei,  decalaj la jumătate față de luna precedentă. Ecartul s-a redus de la 19% la 16% față de Polonia (economia cea mai apropiată ca nivel de dezvoltare și structură de cea românească), și s-a păstrat la 68% în raport cu Cehia.

Datele din 26 martie 2025, plasau nivelul dobânzilor la care se poate împrumuta România pe zece ani la 7,48%. Repliere importantă după trecerea pragului de 8%, survenită în ultima decadă a lunii ianuarie (tradingeconomics.com). Prognoza pentru finalul T1 2025 arată o valoare de 7,48% iar, la orizontul următoarelor 12 luni, modelul utilizat arată un nivel în scădere marginală, la 7,45%.