de Dan Pălăngean
Dobânda pe termen lung pentru România a crescut în ianuarie 2025, la 7,07%, potrivit datelor publicate de Banca Centrală Europeană. Țara noastră a rămas pe prima poziție la costurile de împrumut între statele membre, la o distanță semnificativă de Ungaria. Aceasta a ajuns la 6,82%, după o creștere mai mare decât a noastră (6,44% la finele 2024).
La nivel regional, în celelalte două țări cu regim valutar similar, costul împrumuturilor 10Y a crescut mai ponderat, atât în Polonia (de la 5,73% la 5,94%), cât și în Cehia (de la 4,13% la 4,20%). Aflată în tentativă amânată de adoptare a monedei unice, de care este legată prin curs fix, Bulgaria a păstrat pe parcursul ultimelor 12 luni valoarea de 3,93%.
Dobânzile cele mai mici au fost consemnate de Danemarca (2,21%, în scădere de la 1,91%, cu observația importantă a unui buget public echilibrat) și Suedia (în creștere de la 2,10% la 2,32%), urmate de Germania (2,48%). Cele mai bune două din cele mai bune trei performanțe au apărut în afara Zonei Euro, ceea ce ar trebui să dea de gândit.
Țările de Jos (2,73%), Irlanda (2,79%), Luxemburg (2,90%), Austria (2,91%), Finlanda (2,95%), Portugalia (2,96%) și Croația (2,98%) s-au situat sub pragul de 3%. Lituania este un caz special, valoarea de 2,88% fiind stabilită administrativ încă din octombrie 2022, după 0,16% anterior. Ușor peste 3%, Slovenia (3,10%) a reușit să se poziționeze alături de Spania (3,17%).
De reținut, la nivel european, înrăutățirea situației Italiei (ajunsă la 3,68%, de la 3,32% la finele anului trecut) și Slovaciei (3,43%, după 3,22% anterior). Grecia, ieșită la finele anului trecut din zona celor mai mari dobânzi, a înregistrat și ea o creștere importantă, de la minimul de 3,05%, consemnat în decembrie 2024, până la 3,35%. Media Zonei Euro a fost 3,04%.
Una peste alta, valoarea consemnată pentru costul de împrumut pe termen lung a crescut semnificativ peste tendința regională, iar România s-a menținut pe prima poziție în UE. Distanțele de recuperat față de plutonul țărilor central-europene cu regim valutar similar s-au mai redus, deși datoria publică a urcat la 54% din PIB.
Costul de împrumut al României în decembrie 2024 a ajuns cu circa 4% peste cel al Ungariei, decalaj în scădere față de luna precedentă. Ecartul s-a păstrat la 19% față de Polonia (economia cea mai apropiată ca nivel de dezvoltare și structură de cea românească), și a crescut de la 65% până la 68% în raport cu Cehia.
Datele din 26 februarie 2025, plasau nivelul dobânzilor la care se poate împrumuta România pe zece ani la 7,54%. Repliere importantă după trecerea pragului de 8%, survenită în ultima decadă a lunii ianuarie (tradingeconomics.com). Prognoza pentru finalul T1 2025 arată o valoare de 7,56% iar, la orizontul următoarelor 12 luni, modelul utilizat arată un nivel în scădere la 7,37%.
| Știri BVB