Dobânzile bancare trebuie să crească. Ele vor creşte gradual, mai întâi cele la credite şi după aceea la depozite, a declarat Dragoș CABAT, RisCo, la Banking Forum by Financial Intelligence 2021.
Referitor la evoluţia dobânzilor bancare, domnia sa a explicat:
“Dobânzile bancare vor creşte, în funcţie de:
–Dobânda de politică monetară a BNR -atâta timp cât dobanda de politică monetară a BNR este redusă şi este sub inflaţie, băncile nu au de ce să se împrumute de la clienţi foarte scump, să plătească dobânzi mari la depozite, câtă vreme se pot împrumuta de pe piaţa interbancară cât şi de la BNR la dobânzi mult mai mici. Practic, dobânda de politică monetară a BNR ţine dobânzile la depozite să nu crească şi să se ducă măcar aproape dacă nu peste inflaţie, aşa cum ar fi normal.
–Nevoia de lichidităţi a băncilor (depozite vs. credite) – pandemia ne-a dus către un raport depozite-credite supraunitar; este foarte bine din punct de vedere prudenţial, dar pe de altă parte acest lucru arată că băncile comerciale nu au nevoie acum de banii deponenţilor. Acest lucru se reflectă în dobânzile mici pe care le oferă acestora, apropiate de zero şi mult sub inflaţie.
–Deciziile BCE – Dacă BCE va începe să retragă lichiditate de pe piaţă şi va începe să crească dobânzile la euro, cu siguranţă acest lucru va avea un impact în decizia de politică monetară a BNR şi se vor duce în sus dobânzile la credite, mai întâi, după aceea la depozite.
–Deficitul bugetar si de cont curent -Cu cât creşte mai repede PIB, cu atât cresc mai repede deficitul bugetar şi cel de cont curent, adică o foarte slabă gestionare a banului public şi a creşterii economice în general. Această creştere a deficitului bugetar şi a deficitului de cont curent pune presiune asupra cursului de schimb, cât şi pe dobânzile bancare, prin faptul că statul trebuie să se împrumute din ce în ce mai mult pentru a acoperi acest deficit.
–Instabilitatea politică – Este un factor pe care trebuie să îl pomenim, dar nu are nevoie de nici o explicaţie suplimentară.
–Ratingul de ţară al României – A fost declarată ca o mare realizare că ratingul a rămas la fel, dar să nu uitam ca avem rating mult mai slab comparativ cu ţările din jurul noastru şi că acest rating se poate duce oricând în jos pentru că avem perspectivă negativă. Odată cu un rating de ţară mai slab, este posibi ca dobânzile şi cursul de schimb să explodeze.
–Utilizarea banilor din PNRR – Ar fi foarte frumos ca banii să poată veni în România şi să poată fi utilizaţi. Pentru moment, instabilitatea politică face ca o parte din condiţiile ca să utilizăm banii din PNRR să nu poată fi îndeplinite – pentru că trebuie să schimbăm şi multe legi şi să ne luăm nişte angajamente foarte clare. Deocamdată nu prea are cine să îşi ia aceste angajamente pentru că nu avem un guvern stabil”.
Domnul Cabat a făcut şi o comparaţie între bankingul clasic şi cel digital:
“Bankingul clasic înseamnă: magia multiplicării banilor (multiplicarea banilor se face cu ajutorul băncilor centrale şi prin care băncile comerciale creează bani din nimic, bani pe care îi împrumută mai departe sectorului privat), reţea de sucursale, model de afaceri «de toate pentru toţi» (trebuie să servească toate tipurile de clienţi), poziţie de forţă faţă de clienţi dată atât de educaţia financiară deficitară şi de dimensiunile băncilor în comparaţie cu clienţii privaţi, fie ei persoane fizice sau companii.
Bankingul digital înseamnă un model de afaceri simplu, specializare pe unul sau două produse, nu există o reţea «fizică» de sucursale, costuri fixe mult mai mici, apelează des la vânzare de tehnologie către băncile clasice.
Firmele de fintech vin cu inovaţie, inovaţie care se poate întâmpla mult mai greu la nivelul unei bănci clasice pentru că este prea mare şi nu are resursele pentru inovaţie atât de dezvoltate. Şi atunci băncile clasice preferă să cumpere ideile din banking-ul digital, de la fintech-uri. Există problema că băncile noi, aceste fintech-uri, ar fi mai puţin reglementate decât băncile clasice şi că este bine că li se pune un cap mai nou de reglementatori din diverse ţări ca număr de clienţi pe care îi accesează pentru ca să nu crească riscul în sistemul financiar. Criptomonedele şi fintech-urile au adus un alt tip de risc pentru sistemul financiar internaţional pe care reglementatorii, băncile centrale şi băncile comerciale nu ştiu cum să le gestioneze.
Serviciile moderne pe care ar trebui să le ofere şi bankingul din România:
–Conceptul de “Open Banking” – nu s-a implementat încă, sunt paşi pe care încearcă băncile să îi facă la nivel european, pentru că acest concept este mai degrabă britanic.
–Rapiditate: plăţi interbancare instant – s-au făcut îmbunătăţiri mari, dar ceea ce am observat eu nu sunt la nivelul întregului sistem bancar, ci mai degrabă îmbunătăţiri pe care le fac băncile pe cont propriu, în special prin legătura cu băncile mamă.
–Costuri 0 la retragere numerar la orice ATM –ne apropiem de implementarea acest serviciu, sunt iniţiative individuale ale băncilor mamă şi sucursalelor din România, mai puţin este o iniţiativă de reglementare la nivelul BNR.
–“Portarea” contului rapid, gratuit şi cu toate facilităţile aferente -nu avem încă această facilitate, dar este foarte importantă. Putem face comparaţia cu telefonia mobilă sau, mai nou, ar fi trebuit să funcţioneze şi pe piaţa energiei dar nu funcţionează încă. Portarea rapidă a contului este o mare facilitate pentru clientul final.
-Informatia despre client disponibila tuturor firmelor financiare –aici s-au făcut ceva paşi, din ce în ce mai mult băncile ca sistem pot accesa baze de date ale statului în legătura cu ANAF, cu Registrul Comerţului şi alte baze de date. Mai sunt însă paşi de făcut. Reglementările de tip GDPR nu lasă suficientă libertate băncilor europene şi celor românesti în special să treacă la o informaţie disponibilă liber şi deschisă către toţi partenerii, către toate firmele financiare”.
| Știri BVB