Dragoș Pîslaru: Desființarea AMEPIP ar duce la pierderea automată a 330 de milioane grant din PNRR

Desființarea AMEPIP ar duce la pierderea automată a 330 de milioane grant din PNRR,  a declarat astăzi ministrul fondurilor europene Dragoș Pîslaru. 

USR a depus, recent,  un proiect pentru desființarea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), în contextul necesității urgente de a reduce dimensiunea aparatului administrativ, de a elimina instituțiile redundante și de a responsabiliza ministerele în gestionarea directă a întreprinderilor publice din subordine”. “Această instituție -AMEPIP- a fost înființată pentru că chipurile era prevăzută în PNRR pentru a monitoriza performanța întreprinderilor de stat. Nu era. Așa că trebuie să îi punem STOP. Sau cum ar spune un președinte care a făcut performanță “afuera”!”, spune Cristina Prună, deputat USR. 

Comisia Europeană a suspendat sumele din cererea de plată 3, care se ridică la 870 milioane euro, din care 330 milioane euro pentru operaţionalizarea şi funcţionalizarea AMEPIP, 231 milioane euro pensii speciale, 227 milioane euro pentru consilii de administraţie la Ministerul Energiei şi Ministerul Transporturilor.

Fostul ministru Marcel Boloș a declarat: “Primul jalon suspendat este cel legat de operaționalizarea și funcționalizarea Autorității de Monitorizare a Indicatorilor de Performanță a Întreprinderilor Publice. Urmează ca până la data de 28 noiembrie 2025 să soluționăm acest jalon cu numărul 440, respectiv să fie selectată și numită conducerea AMEPIP după criteriile, respectiv standardele pe care le impune Comisia Europeană. Din acest punct de vedere, în prezent procedura se găsește în derulare la nivelul Secretariatului General al Guvernului”.

Dragoș Pîslaru a spus:  “Am discutat ieri la Guvern și fișa pe care i-am dat-o Secretariatului General al Guvernului a fost foarte clară.  Avem o procedură, avem un termen. Există în acest moment încă scenariul de a finaliza în Parlament OUG 109 privind guvernanța corporativă, cu amendamente, care să ne asigure că baza legală se întărește în ceea ce privește posibile contestații. Cu siguranță nu facem asta pentru că ne cere Comisia, ci sunt lucruri firești, este vorba de a avea un management performant la companiile de stat, în condițiile în care o mare parte din companiile de stat sunt neperformante și aduc pierderi la buget.

Așadar, avem un plan care are o bază legislativă și una administrativă. Credem că putem să le îndeplinim? Da, credem că putem să le îndeplinim. Cine răspunde? Prim-ministrul a spus foarte clar că responsabilitatea pentru fiecare dintre aceste reforme șade la instituția care e responsabilă, în cazul nostru Secretariatul General al Guvernului. La fiecare două săptămâni sau când sunt ședințele de guvern, după caz, voi avea pe masa Guvernului ce am mai făcut cu procedura respectivă până când se termină. În luna iulie ar trebui să avem deja niște progrese destul de semnificative.

Rolul meu nu este acela de a analiza în acest moment oportunitatea. Pot să fac și asta ca expert, în condițiile în care eram în Guvernul Cioloș și m-am ocupat de 109, pentru că făceam parte din grupul de lucru pentru că răspundeam de OCDE în acea perioadă. Am idei pe acest subiect, dar rolul meu acum este să atrag atenția că o desființare a AMEPIP ar duce la pierderea automată a  330 de milioane de euro. 

Lucrurile funcționează în modul următor. Comisia Europeană a spus foarte clar de la început: reformele pe care ți le asumi trebuie să le termini. În acest moment, problema pe care o avem pe această componentă este că banii sunt din componenta de grant, nu din împrumut. Dacă erau pe componenta de împrumut, unde pierdem bani din investiții, că mai pierdeam și niște bani de pe reforme, nu era o problemă.

Dar dacă ai 330 de milioane de euro, bani nerambursabili, gândiți-vă ce am putea face cu banii aceștia. Și atunci pentru mine nu este o opțiune în acest moment să resetez această reformă, ci mai degrabă să obțin cei 330 de milioane de euro. Că cu pălăria cealaltă de expert am dubiile mele, asta e cu totul altceva, dar nu în calitate de ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, care trebuie să mă asigur că aduc României cei 330 de milioane bani nerambursabili.

Nu pot schimba reforma. Pot de la Cererea de plată 4 să mai împing puțin, să mai negociez ceva și așa mai departe. Dar pentru ce a fost deja,  nu există…. Suspendarea pe care o avem acum, nu există să o mai renegociem la comisie. Avem un regulament clar”.

În luna martie, consultantul independent angajat de Secretariatul General al Guvernului (SGG) să urmărească procesul de recrutare la AMEPIP a declarat că procedura de selecție a candidaților pentru funcțiile de președinte și doi vicepreședinți ai Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) trebuie reluată. Expertul independent a transmis către SGG un raport prin care arată că niciunul dintre candidați nu îndeplinea condițiile pentru a fi șef al AMEPIP, fiind selectați politic.

În aceste condiții, Secretarul general al Guvernului  a decis  reluarea procesului de selecţie a candidaţilor pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinţi AMEPIP.

Bugetul pentru cheltuieli de personal al AMEPIP este în valoare de 34,7 milioane lei. În prezent, numărul maxim de posturi la nivelul AMEPIP este de 92, exclusiv preşedintele şi vicepreşedinţii, dintre care erau ocupate 57 de posturi la finalul anului trecut.

• USR – Invocarea jalonului nr. 440 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) drept motiv pentru înființarea AMEPIP a fost de la bun început unul exagerat

Potrivit USR, motivele pentru care desființarea AMEPIP este necesară sunt următoarele:

1. Redundanță instituțională și blocarea unei tranșe importante din PNRR

Invocarea jalonului nr. 440 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) drept motiv pentru înființarea acestei agenții a fost de la bun început unul exagerat, potrivit USR.  Jalonul prevede “operaționalizarea unui grup operativ din cadrul centrului guvernului pentru coordonarea și monitorizarea politicilor de guvernanță corporativă”. Așadar, prin grup operativ, se poate înțelege și o structură/direcție specializată în cadrul Secretariatului General al Guvernului, mai suplă și cu oameni dedicați care să exercite competențele, atribuțiile și responsabilitățile prevăzute în sarcina AMEPIP, în condițiile și cu respectarea dispozițiilor OUG nr. 109/2011.

Deși obiectivul înființării acestei agenții a fost îndeplinirea unui jalon PNRR, în realitate rezultatul a fost blocarea unei tranșe importante de bani de peste 300 milioane de euro. În loc să eficientizeze guvernanța corporativă, agenția a devenit o verigă birocratică suplimentară, generatoare de costuri, întârzieri și blocaje administrative.

2. Lipsa funcționalității și eșecul repetat al procesului de operaționalizare al acesteia

La mai bine de doi ani de la înființare, AMEPIP nu este pe deplin funcțională. Procedurile de selecție pentru conducerea agenției nu au fost validate de Comisia Europeană din cauza lipsei de transparență și a încălcării principiilor meritocratice. Acest lucru a dus la blocarea unuia dintre jaloanele esențiale din PNRR.

Această situație reflectă nu doar incapacitatea de a implementa o structură instituțională funcțională, dar și vulnerabilitatea sistemului actual în fața influenței politice, exact ceea ce Agenția trebuia să prevină.

3. Cheltuieli nejustificate

Chiar dacă instituția este prevăzută să se autofinanțeze, această autofinanțare se face printr-un tarif de monitorizare de până la 0,1% perceput din veniturile totale ale întreprinderilor publice (în bugetul instituției pentru anul 2025 din veniturile totale ale întreprinderilor în 2024), fonduri care altfel ar putea fi alocate pentru investiții în dezvoltarea și performanța întreprinderilor, sau care să ajungă venituri la bugetul de stat spre exemplu prin distribuirea dividendelor.

Numărul angajaților AMEPIP este unul exagerat (maximum 88 de posturi!). În plus, aceștia beneficiază de salarii majorate cu 50% față de nivelul maxim prevăzut pentru funcțiile publice din cadrul aparatului de lucru al Guvernului. Această majorare se aplică prin derogare de la Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. În plus, angajații AMEPIP primesc și sporuri pentru condiții vătămătoare. Astfel, AMEPIP este considerată una dintre instituțiile cu cele mai mari salarii din sectorul public din România.

De asemenea, conducerea AMEPIP este asigurată de un președinte, cu rang de secretar de stat, și doi vicepreședinți, cu rang de subsecretar de stat. Aceștia sunt numiți prin decizie a prim-ministrului, la propunerea secretarului general al Guvernului, în urma unui proces de selecție.

Într-un context în care România se confruntă cu un deficit bugetar excesiv și un aparat de stat supradimensionat, menținerea unei agenții care nu produce valoare adăugată reală și care nu a fost în măsură să îndeplinească niciun obiectiv concret este nejustificată.

4. Pot fi implementate soluții alternative

 Îndeplinirea jalonului PNRR poate fi realizată prin soluții care să nu aducă nicio povară suplimentară, nici de ordin bugetar, nici din punct de vedere birocratic, precum preluarea competențelor, atribuțiilor și responsabilităților AMEPIP de către o direcție specializată în cadrul Secretariatului General al Guvernului.

De asemenea, guvernanța întreprinderilor publice poate fi întărită prin:

– aplicarea strictă a OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă;

– publicarea transparentă a indicatorilor de performanță și a rapoartelor de activitate ale consiliilor de administrație;

– implicarea Curții de Conturi și a Parlamentului în controlul execuției bugetare și al performanței companiilor publice.

5. Ducerea în plan concret a angajamentului pentru un stat suplu, eficient și responsabil

Prin această inițiativă legislativă, USR reafirmă angajamentul față de un stat suplu, eficient și responsabil, în care instituțiile își justifică existența prin rezultate, nu prin intenții declarative.

Desființarea AMEPIP este un pas necesar în direcția restructurării aparatului bugetar, eliminării sinecurilor și recâștigării încrederii contribuabililor în utilizarea corectă a banului public.

Desființarea AMEPIP va reduce birocrația, povara financiară asupra întreprinderilor publice, menținând obiectivul PNRR în ceea ce privește managementul corporativ performant al întreprinderilor publice prin preluarea atribuțiilor, competențelor și responsabilităților sale de către o direcție mai suplă din cadrul Secretariatului General al Guvernului.