Unele lucruri se puteau face mai bine, în legătură cu pachetul fiscal, și aș vrea să nu considerăm că situația aceasta dificilă este o situație de fatalism, pur și simplu s-a întâmplat, a spus Dragoș PÎSLARU, Europarlamentar, Renew Europe Group, la Banking Forum, organizat de Financial Intelligence.
El a continuat: “Există niște lucruri care clar sunt cauzele acestui deficit bugetar și merită măcar pentru un minut-două să ne aducem aminte de ele. Primul lucru pe care aș vrea să îl scot în evidență este managementul deficitar al companiilor de stat. Când discutăm de reducerea de cheltuieli, cred că aici discutăm de una dintre principalele surse de cheltuieli și de minus la buget. Companiile de stat au ajuns la un stoc de pasive de 20 de miliarde lei și există o problemă majoră cu privire la ceea ce înseamnă reforma de guvernanță corporativă, pe care o avem ca angajament cu Uniunea Europeană și cu OECD. Faptul că, în acest moment, noi decidem în continuare să dăm cea mai mare parte din ajutorul de stat din România către sectorul de stat pe companii care nu sunt profitabile și care în mod evident au un control politic în continuare este o mare problemă și care duce la o bună parte din acest deficit”.
Europarlamentatul a reamintit că în graficul inițial pe care l-am avut pentru PNRR în anul 2023 trebuia să primim deja tranșa 3 și tranșa 4, trebuiau să fie încasate astfel nu mai puțin de 3 miliarde de euro granturi: „Cu 3 miliarde de euro granturi în buget cu siguranță că pachetul fiscal ar fi putut fi conturat altfel. Puteau fi bani pentru trezorerie.”
El a adus in discutie amânarea reformelor: „Discutăm aici de reforme legate de colectare, de digitalizare. Digitalizarea ANAF ar scoate la iveală foarte mule legături care sunt complet în afara legii și care țin de încrengături între clasa politică și mediul de afaceri.
O altă reformă semnificativă pe care noi nu o avem în vedere este reforma administrației. 85% dintre UAT-urile din România nu-și acoperă cheltuielile curente cu venituri curente și asta este o problemă fundamentală. Pensiile speciale și reforma legată de modul în care ne uităm la partea de spălare de bani.
Acum sunt negociator în revizuirea regulamentului de combatere a spălării de bani și partea aceasta legată de evaziune, economie informală este încă sub radar, cumva legată de reforma colectare.
Ca soluții, trebuie să dăm drumul la aceste reforme, să nu uităm că întreg conceptul legat de PNRR și modul în care am negociat în mod direct ca raportor la nivel european a fost să ofer niște bani pentru a încuraja niște politicieni, pentru a încuraja statele să facă reformele respective”.
Pachetul fiscal este necesar, era necesar, era asumat de România să facă o reformă fiscală, dar acest pachet este prost structurat, este inechitabil și este ineficient, a apreciat Dragoș Pîslaru: “Nu se pune problema că nu ai avea nevoie de venituri bugetare mai marI, dar se pune problema în momentul în care pachetul este structurat doar 15% pe reducere a cheltuielilor și 85% pe partea de venituri. Și se mai pune problema, în momentul în care tu nu ai niciun fel de credibilitate pe partea de reducere a risipei, modul în care acest pachet să fie eficient.
Aș vrea să amintesc două lucruri semnificative legate de pachetul fiscal. Este foarte important să înțelegem că discutăm de taxe care sunt puse asupra sectorului privat, în mare măsură sunt lovite microîntreprinderile și PFA-urile, deci practic cei mai vulnerabili dintre antreprenori sunt cei mai loviți. Neavând un sistem digital în care să putem distinge acolo unde există suspiciunea de evaziune sau de comportamente de evitare de a plăti taxele, practic lovim în întreaga clasă antreprenorială mică și acest impact este unul devastator. În perioada următoare, vom vedea practic un comportament reactiv din partea mediului de afaceri care va duce la o scădere a apetitului investițional și la o contractare a activității economice.
Am văzut de altfel și prognoza revizuită referitoare la creșterea economică. Este o măsură care vine într-un moment prost pentru România, care are nevoie de creștere economică și dezvoltare.
Comisarul pentru industrie, Thierry Breton, spunea că are această perspectivă ca Uniunea Europeană să încurajeze statele membre să dezvolte industria și în acest context legat de autonomia strategică la nivelul european. Noi nu doar că nu avem o strategie de politică industrială adecvată care să poată să vadă modul în care putem crea valoarea adăugată, dar alegem și să lovim sectorul antreprenorial și mai degrabă să mergem pe ideea că asta a fost, asta s-a întâmplat. Nimeni spune că facilitățile fiscale nu ar fi trebuit să fie eliminate, dar aici este vorba de predictibilitate. Ceea ce eu împreună cu colegii mei am gândit a fost un pachet unde să punem data de 1 ianuarie 2025 ca o bornă în care să poți într-adevăr să anunți sectoarele care au facilități că în mod gradual vor fi eliminate complet, iar între timp, pentru că e nevoie de taxă de a compensa și este o chestiune realistă să vii cu ceva, ar fi trebuit să avem o creștere pe taxarea indirectă pe TVA și pe accize. Această recomandare de creștere a TVA a fost dată și de Comisia Europeană și de FMI și de mulți alți analiști, care au spus că aceste măsuri sunt nesatisfăcătoare și vor fi insuficiente.”
Europarlamentarul a mai declarat ca nu este deloc convins de ideea că a existat o consultare cu sectorul bancar; „Am discutat cu mai toată lumea din băncile mari din România și mi s-a spus că nimeni a fost de acord cu acest pachet, o taxare a băncilor nu face decât să transfere aceste costuri către populație, la fel cum taxarea pe cifră de afaceri a companiilor mari sau tot acest tip de taxare este de fapt un fel de taxare indirectă. De fapt, efectul este echivalent cu efectul de taxare de tip TVA, numai că este distribuit în mod inegal și inechitabil exact pe partea unde ar trebui să creezi valoare ca să poți să susții cei 11 milioane de oameni care depind de stat. Până la urmă, statul nu crează singur valoare, valoarea este creată de sectorul privat și ajutată de intermedierea pe partea legataă de piața bancară și piața de capital.”
La nivel european suntem într-un moment crucial, Uniunea Europeană și-a ridicat o ambiție, un deziderat în care vrea să se dezvolte ca economie în perioada următoare, avand in vedere modelul pe care îl urmăm, cu lanțuri valorice, tehnologii cheie, materii critice etc: „România din păcate nu este racordată la aceste lucruri. Sunt peste 60 de proiecte mari de investiții la nivel european care sunt făcute în colaborare cu alte state membre, România nu este pe această hartă. Întreprinderile mici și mijlocii în România se descurcă pe cont propriu, iar această finanțare pe fonduri europene tip stop and go, când mai avem niște bani de la Uniunea Europeană, să îi mai dăm în economie nu ajută, ai nevoie de o finanțare continuă și de a dezvolta piața de capital și sectorul financiar-bancar și nu să-i dai în cap.
Pe partea de capitalul uman situația este dramatică la nivel european și noi vedem inclusiv în România paradoxul ca trebuie să aducem forță de muncă din Nepal și din alte zone din afara țării și nu suntem capabili să rezolvăm problema legată de activarea celor care nu muncesc în România. Și aici într-adevăr ai nevoie de bani la buget pentru politici sociale, dar nu pentru măsuri populiste de a-i ține dependenți pe acei oameni și măsuri active de ocupare care să meargă pe partea de formare profesională, pe training, pe sistemul de educație. Aici e a doua componentă importantă legată de modul în care se vede acest pachet fiscal, în loc să încurajezi practic modul în care poți să îți educi populația, să îți activezi forța de muncă, tu practic descurajezi aceste activități antreprenoriale care ar putea să creeze locuri de muncă.
România este pusă în fața unei mari provocări. Avem pe masă această alegere de a rămâne un atelier de piese de schimb pentru Europa sau de a deveni o țară care contribuie la economia și industria europeană în mod activ. În acest moment, noi având o politică reactivă și încercând mai degrabă să cârpim lucrurile, nu o să putem evolua. Vreau doar să se înțeleagă foarte clar că pachetul fiscal nu doar că nu are niște măsuri scontate pe partea legată de bugetul public, dar avem o problemă și legată de PNRR, unde în tranșa a patra aveam un jalon important legat de reforma fiscală și vă pot spune de la Bruxelle,s ca urmare a consultărilor pe care le-am avut cu zona de decizie de aici ,că acest pachet fiscal pe care România l-a pus pe masă nu răspunde la cerințele tranșei patru din PNRR. Prin urmare,este incompletă și insuficientă această intervenție.”
| Știri BVB