Dragoş Pîslaru: Misiunea mea, în calitate de membru al Comisiei Parlamentului European de monitorizare a PNRR, este să stăm cu ochii pe implementarea proiectelor susținute cu cele aproape 30 de miliarde de euro

Banii din PNRR pot avea impact real în România grație instituțiilor și autorităților serioase și puse pe treabă, prin investiții susținute de reforme, consideră europarlamentarul USR PLUS Dragoş Pîslaru.

Dragoş Pîslaru a scris: “Cum a reușit România să obțină aprobarea #PNRR? Odată cu vizita președintei Ursula von der Leyen, putem vedea și evaluarea Comisiei Europene pentru PNRR-ul României.

Pentru ca un PNRR să fie aprobat, trebuie îndeplinite 1️⃣1️⃣ criterii, care arată împreună cât de relevant, eficace, eficient și coerent este un plan de reforme și investiții.

Pentru fiecare criteriu, Comisia acordă calificative de la A la C, unde A înseamnă că criteriul a fost respectat în mare măsură, iar C înseamnă că criteriul nu a fost respectat sau a fost respectat într-o mică măsură. Un calificativ C descalifică automat un PNRR.

Prin urmare:
România nu a obținut 𝗻𝗶𝗰𝗶𝘂𝗻 𝗰𝗮𝗹𝗶𝗳𝗶𝗰𝗮𝘁𝗶𝘃 𝗖.

România a obținut 𝗰𝗮𝗹𝗶𝗳𝗶𝗰𝗮𝘁𝗶𝘃𝘂𝗹 🅰️ 𝗹𝗮 𝗰𝗲𝗹𝗲 𝟰 𝗰𝗿𝗶𝘁𝗲𝗿𝗶𝗶 𝗼𝗯𝗹𝗶𝗴𝗮𝘁𝗼𝗿𝗶𝗶:
– măsurile țin cont de Recomandările pe care Comisia le face fiecărei țări de două ori pe an în Semestrul European;
– contribuie la obiectivele Mecanismului de Redresare și Reziliență #MRR (creează locuri de muncă, realizează măsuri sustenabile care aduc bunăstarea cetățenilor și creștere economică);
– investește 37% din fondurile disponibile în măsuri verzi;
– investește 20% din fondurile disponibile în măsuri digitale.

Pe lângă ele, România a obținut 𝗶̂𝗻𝗰𝗮̆ 𝟲 𝗰𝗮𝗹𝗶𝗳𝗶𝗰𝗮𝘁𝗶𝘃𝗲 🅰️ 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝘂𝗿𝗺𝗮̆𝘁𝗼𝗮𝗿𝗲𝗹𝗲 𝗰𝗿𝗶𝘁𝗲𝗿𝗶𝗶:
– a avut măsuri pe toți cei șase piloni care stau la baza Mecanismului pe care l-am negociat;
– nicio măsură nu face rău mediului înconjurător (aplică principiul „Do No Significant Harm”);
– măsurile vor avea un impact pozitiv pe termen lung;
– planul are ținte, obiective și indicatori clari;
– există mecanisme prin care se monitorizează cum se pun măsurile în practică;
– planul este coerent, adică există un echilibru între reforme și investiții.

România a obținut 𝟭 𝘀𝗶𝗻𝗴𝘂𝗿 calificativ 🅱️, la criteriul legat de costuri. Acest lucru ne arată că metodologia folosită nu a fost suficient de bine explicată, legătura între costuri și justificarea acestora nu este mereu clară, iar din acest motiv, evaluarea la acest calificativ a fost medie și nu am obținut A. Menționez că majoritatea statelor membre au avut calificative B la acest criteriu.

De aici înainte, misiunea mea, în calitate de membru al Comisiei Parlamentului European de monitorizare a PNRR, este să stăm cu ochii pe implementarea proiectelor susținute cu cele aproape 30 de miliarde de euro venite prin Mecanismul de Redresare și Reziliență.

Subliniez o dată în plus: acești bani pot avea impact real în România grație instituțiilor și autorităților serioase și puse pe treabă, prin investiții susținute de reforme!

Felicitări echipei de la #MIPE coordonată de Cristian Ghinea pentru eforturi!