Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a declarat, miercuri, că va propune Coaliţiei ca România să înceapă programarea pentru planul 2028-2034 în primul trimestru al anului viitor, la cea de-a şasea ediţie a evenimentului Banking Forum. organizat de Financial Intelligence.
“Partea interesantă este că vine 2028-2034. Pentru 2028-2034 deja negocierile există pe bugete. Şi aici avem o foarte mare oportunitate, foarte mare. În sensul că, tradiţional, România făcea următorul lucru. Unu, aştepta să se termine negocierile la Bruxelles. Negocierile la Bruxelles nu se vor termina mai devreme de decembrie 2027, pentru că poziţiile Parlamentului şi Consiliului sunt foarte distanţate. Şi dacă România aşteaptă până în decembrie 2027, ca după aia să-şi facă planificarea, unu, nu va prinde termenul de februarie 2028, care e data limită ca să prinzi prefinanţarea prima, în iunie 2028. Deci, practic, ratăm anul. Şi al doilea lucru care e şi mai important: ce an este 2028? An electoral. Succes celor care vor să facă planificarea într-un an electoral. Şi atunci, ce propun coaliţiei şi vă propun şi dumneavoastră, ca o parte de comunitate crucială pentru planificarea aceasta, este să începem în trimestru I al anului viitor programarea pentru planul 2028-2034. Adică exact ce aveam nevoie ca să înţelegem, bun, strângem cureaua dar de ce. Care-i scopul? Şi veţi spune, bun, dar cum începe planificarea? Câteva elemente sunt, ştim că avem componenta I cu 60 de miliarde de euro alocate, componenta II cu fond de competitivitate, din care, atenţie, asumpţia este că România ar trebui să intre masiv pe zona de instrumente financiare şi ţintesc deja o alocare de circa 10 miliarde pe instrumente financiare pentru 2028-2034”, a spus Dragoş Pîslaru, potrivit Agerpres.
El a afirmat că va exista o schimbare de paradigmă, în sensul că nu mai vrea ca întreprinderile mici şi mijlocii care au proiecte de extindere să vină la minister iar planurile de afaceri să fie evaluate de funcţionari publici, ci vrea ca totul să meargă către instituţiile financiare-bancare.
“Deja avem 1,18 miliarde de euro instrumente financiare pe coeziune şi 1,25 miliarde euro pe PNRR. Deci 2,4 miliarde de euro sunt în acest moment instrumente financiare, de toate tipurile. Avem un potpuriu de testări şi de pilotări pe care le facem pe sume mici, şi cred că există o parte bună, şi anume că putem pilota, testa şi tocmai bine că vedem ce funcţionează. Şi aici rolul dumneavoastră, parteneriatul pe care îl avem, noul copil în oraş, cum se spune, The New Kid in Town, BID, Banca de Investiţii şi Dezvoltare, astea sunt nişte lucruri cruciale pe care le vom avea în ecosistem. Şi partea aceasta, deci de 10 miliarde de euro, instrumente financiare, este parte din pariu. Şi după aia îi zice, bun, deci ce împărţim? 60 de miliarde cu încă 10? Agricultura vrea să ia de acolo 20, regiunile vor şi ele o parte, e greu de împărţit. Şi atunci aici este marea schimbare de paradigmă pe care o propun, şi anume să nu mai programăm banii europeni separaţi de banii naţionali. Asta mi se pare crucial”, a declarat Dragoş Pîslaru.
Conform ministrului, pentru şapte ani, 2028-2034, România poate să-şi permită o medie a investiţiilor de 10 miliarde de euro.
“Asta înseamnă 70 de miliarde de bani europeni, 70 de miliarde bani naţionali. Şi atunci ai un buget de 140 de miliarde. Din 140 de miliarde, scot nu 20, cât vrea agricultura, 25 de miliarde – agricultura – dezvoltarea rurală, un buget mai mare decât au avut până acum. Dau la regiunile de dezvoltare, deci pe zona de subsidiaritate, nu 1-2 miliarde cum au acum, ci 5 miliarde, 5 ori 8, 40 de miliarde, le dau şi pe astea la o parte. Deci 40 cu 25, 65 pe care îi dau la o parte şi atunci vei avea în continuare un 75 de miliarde de euro pentru marile provocări ale societăţii româneşti. Demografie, capital uman, zona de competitivitate, profilul de competitivitate pe care îl dorim. Ca să programezi 60 de miliarde doar, aşa cum e acum teza uzuală, din care oricum agricultura vrea 20, deci doar 40 de miliarde, am ajunge inerent la un pom de Crăciun clasic din care fiecare vrea câte o bucăţică şi numai se alege praful. Şi atunci, ceea ce vă propun este ca la majoratul de la aderarea la Uniunea Europeană, să putem să avem o perspectivă în care cuplăm resursele naţionale şi europene pentru prima dată. Asta înseamnă inclusiv, poate, sisteme unite de audit şi de trasabilitate, sisteme de evaluare comune. Nu are niciun sens ca de acum încolo banii naţionali şi banii europeni să fie trataţi în mod diferit. Banii naţionali, în mod uzual, sunt mai mulţi decât banii europeni chiar. Şi cred că este exact momentul de inflexiune”, a afirmat Dragoş Pîslaru.
| Știri BVB