Update articol:
#CybersecurityForum

Dragoș Preda: Coridorul European 5G – „Connecting Europe Facility” (CEF) – Digital 2 și proiectul „Inițiativa celor trei mări – Autostrada Digitală”

Coridoare transfrontaliere 5G și Europa

Țările UE cooperează pentru a dezvolta site-uri de testare pe scară largă pentru conducerea conectată și automată pe autostrăzile europene sub formă de coridoare transfrontaliere.

O rețea colaborativă de coridoare transfrontaliere între țările europene va permite un mediu mai bun pentru testarea și implementarea tehnologiei 5G.

Statele membre și industria au fost de acord pentru prima dată să stabilească coridoare transfrontaliere în septembrie 2017, în cadrul mesei rotunde privind conducerea conectată și automată (CAD) de la Frankfurt. Un număr de state membre au continuat să semneze și / sau să anunțe acorduri bilaterale între ele pentru mai multe coridoare de testare.

Datorită acestor coridoare 5G, Europa este lider în testarea tehnologiei 5G. Aceasta afirmă ambiția Europei de a-și menține statutul de lider în dezvoltarea noilor tehnologii și mai precis, în cazul de față, în a introduce conducerea conectată și automată (sau mobilitatea). Doar un efort paneuropean va crea un mediu sigur și predictibil pentru cetățeni pentru a se bucura de avantajele mobilității conectate și automate.

 

Cofinanțarea proiectelor UE de cercetare și inovare pentru coridoare transfrontaliere 5G

Ca parte a parteneriatului public privat (PPP) 5G al Comisiei Europene, UE sprijină trei proiecte de coridor transfrontalier 5G pentru testarea pe scară largă a mobilității conectate și automate (CAM), care sunt cofinanțate în cadrul Orizont 2020. Cele trei proiecte, lansate în Noiembrie 2018, tehnologia de testare 5G aplicată CAM pe mai mult de o mie de kilometri de autostrăzi peste frontierele mai multor state europene:

  • 5G-CARMEN: 600 km de drumuri pe un coridor important nord-sud de la Bologna la München prin pasul Brenner
  • 5G-CROCO: pe autostrăzi între Metz, Merzig și Luxemburg, trecând granițele Franței, Germaniei și Luxemburgului
  • 5G-Mobix: de-a lungul a două coridoare transfrontaliere între Spania și Portugalia, un coridor scurt între Grecia și Turcia și șase situri urbane naționale în Versailles (Franța), Berlin și Stuttgart (Germania), Eindhoven-Helmond (Olanda) și Espoo (Finlanda).

În prezent, Comisia planifică alte oportunități de finanțare atât în ​​ultima fază a Orizont 2020, cât și în noua propunere de buget UE, în special, ca parte a programului Facilitatea pentru Conectarea Europei (CEF2 Digital) pentru 2021-2027.

Obiectivele CAM ale Comisiei

În prezent, Comisia lucrează la două obiective:

  • Realizarea secțiunilor de testare transfrontaliere convenite la Frankfurt
  • Dezvoltarea unei rețele de coridoare la scară europeană

Modele de finanțare pentru testare

Două modele de finanțare pentru testare s-au dezvoltat simultan:

  • Primul model oferă un cadru pentru ca industria privată să testeze orice consideră a fi relevant (cu acordul autorităților naționale). Astfel, acest model nu implică neapărat finanțare guvernamentală.
  • Al doilea model este bazat pe proiecte, cu cereri de propuneri de proiecte organizate de guverne, iar proiectele selectate care beneficiază de (co)finanțare publică.

Inițiative deja existente

Există deja mai multe inițiative / proiecte importante:

  • Franța, Germania și Luxemburg au anunțat un coridor comun între Luxemburg, Metz și Merzig
  • Norvegia, Finlanda și Suedia cu coridorul E8 între Tromsø (Norvegia) și Oulu (Finlanda) și coridorul E18 între Helsinki, Stockholm și Oslo
  • Olanda și Belgia au convenit asupra coridorului Rotterdam – Anvers – Eindhoven
  • Spania și Portugalia au semnat o scrisoare de intenție pentru a avea două coridoare comune între Vigo și Porto și între Evora și Mérida, permițând testarea conducerii automate conectate peste granițe (aprilie 2018, Ziua digitală la Bruxelles)
  • Slovenia, Ungaria și Austria au semnat un memorandum de înțelegere privind cooperarea transfrontalieră în dezvoltarea și testarea vehiculelor electrice, integrate și autonome
  • Bulgaria, Grecia și Serbia au semnat o scrisoare de intenție pe coridorul Salonic – Sofia – Belgrad pentru a dezvolta coridoare transfrontaliere experimentale 5G care să permită testarea vehiculelor fără șofer (iunie 2018, Adunarea digitală la Sofia)
  • Polonia și Lituania au semnat o scrisoare de intenție în data de 9.05.2018 pentru a coopera în domeniul tehnic, juridic și politic al coridorului transfrontalier CAD „prin Baltica” (Varșovia, Kaunas, Vilnius)
  • Lituania, Letonia și Estonia au semnat un memorandum de înțelegere pentru „Via Baltica – Nord”
  • Italia și cei trei președinți ai Euroregiunii Tirol-Südtirol-Trentino și-au confirmat intenția de a lucra, în cooperare cu alte state membre interesate, la dezvoltarea coridorului 5G de pe autostrada pasului Brenner.

În ansamblu, grație sprijinului pentru o cooperare transfrontalieră consolidată și sprijinului pentru finanțarea UE pentru cercetare și inovare, o nouă hartă a coridoarelor transfrontaliere 5G se conturează progresiv în Europa.

În acest sens, am înaintat propunerea de a iniția racordarea României, prin memorandum de înțelegere, la două dintre coridoarele transfrontaliere ante-menționate, respectiv: Slovenia, Ungaria și Austria și Bulgaria, Grecia și Serbia privind cooperarea transfrontalieră în dezvoltarea și testarea vehiculelor electrice, integrate și autonome.

În data de 7 ianuarie 2021, Guvernul României a adoptat prin Ordonanță de urgență cadrul instituțional și măsurile necesare pentru înființarea „Punctului Național de Acces”, conform regulamentelor delegate de completare a Directivei a Directivei 2010/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 Iulie 2010 privind cadrul pentru implementarea sistemelor inteligente de transport. Demersurile însumate ale Domnului Secretar de stat, Ionel Irinel SCRIOȘTEANU, și ale subsemnatului, în coordonarea Domnului Lucian BODE, Ministru, în calitate de Președinte, respectiv Vicepreședinte ai Consiliului de Coordonare pentru Sisteme Inteligente de Transport, au scos România dintr-un posibil infrigement, transpunerea directivei fiind rămas restantă încă din 2014.

Unsprezece noi proiecte Orizont 2020 au demarat în septembrie 2020 în cadrul Parteneriatului public-privat 5G (5G-PPP). Obiectivul acestora este de a crea plus valoare pe întreg lanțul valoric generat de inovația hardware 5G și de a valida ecosistemele 5G pentru mobilitatea conectată și automatizată (CAM) de-a lungul a trei noi coridoare transfrontaliere europene. Acest lucru va face ca întregul portofoliu de proiecte de testare 5G-PPP să valoreze mai mult de 400 de milioane de euro din finanțarea UE și va utiliza mai mult de 1 miliard de euro investiții private în procese verticale 5G, consolidând poziția de lider a Europei în acest domeniu.

Proiectele reunesc o mare varietate de părți interesate: operatori și furnizori de telecomunicații, operatori rutieri, manageri de infrastructură feroviară, companii de transport și logistică, producători de vehicule și furnizorii de echipamente ale acestora, producători de echipamente feroviare, IMM-uri inovatoare și centre de cercetare publice și private, cu participarea directă a autorităților de transport și sprijinul guvernelor naționale și regionale. Per total, ele vor contribui la definirea modelelor de cooperare inovatoare care vor direcționa investițiile în desfășurarea pe scară largă a coridoarelor 5G în întreaga Europă. Bugetul lor combinat se ridică la 41 de milioane EUR, din care 31,1 milioane EUR sunt finanțări UE în cadrul programului Orizont 2020. Șapte proiecte noi de cercetare și inovare cu o valoare totală de finanțare UE de 100 de milioane de euro au fost selectate de Comisie pentru a înființa teste de validare la scară largă 5G pentru o gamă extinsă de sectoare verticale. Acest lucru va consolida și mai mult capacitățile Europei în crearea valorii socio-economice subsumată dezvoltării tehnologiilor 5G.

Parteneriatul public privat în infrastructura 5G (5G PPP) este o inițiativă comună între Comisia Europeană și industria TIC europeană (producători de TIC, operatori de telecomunicații, furnizori de servicii, IMM-uri și instituții de cercetare). 5G-PPP se află acum în cea de-a treia fază în care au fost lansate multe proiecte noi la Bruxelles din iunie 2018. 5G PPP furnizează soluții, arhitecturi, tehnologii și standarde pentru infrastructurile de comunicații omniprezente generației viitoare în acest deceniu. Provocarea Parteneriatului Public-Privat 5G (5G-PPP) este să asigure poziția de lider a Europei în anumite domenii în care Europa este recunoscută pe plan mondial sau unde există potențial pentru crearea de noi piețe, cum ar fi orașele inteligente, e-sănătatea, transportul inteligent, educația sau divertismentul și mass-media.

Totodată, Comisia Europeană sprijină introducerea și desfășurarea Mobilității Conectate și Automate (CAM) pe diferite niveluri:

  • Inițiative de politici: elaborarea de politici, comunicații, foi de parcurs, strategii în strânsă colaborare cu părțile interesate. Rolul DG CONNECT este de a reuni părțile interesate și țările pentru a încuraja schimburile de experiență, idei și propuneri
  • Dezvoltarea standardelor la nivel european
  • Co-finanțarea proiectelor de cercetare și inovare (ORIZONT 2020), acțiuni de sprijin și politici de infrastructură
  • Legislație la nivel european, atunci când este nevoie

În acest sens, am demarat deja discuții la nivel intern cât și la nivel de experți (precum Florin NEMȚANU, decan al Facultății de Transporturi din cadrul Universității Politehnice București, și al unor clustere / DIH-uri de profil de la nivel național și internațional) privind elaborarea unei Strategii naționale SIT / ITS.

Tot pe această direcție, în baza protocolului de colaborare cu ASRO semnat în urmă cu câteva luni, România a încadrat ISO 37120:2018 “Indicatori pentru servicii urbane și calitatea vieții”, aprobat de Directorul General al ASRO la 23 decembrie 2020. Protocolul a vizat transpunerea în legislația din România a întregului set de standarde ISO (10 la număr, în prezent doar trei regăsindu-se în cadrul juridic românesc) dedicate Orașelor și comunităților teritoriale sustenabile. Prin aceasta urmărim menținerea, intensificarea și accelerarea progresului pentru atingerea unui nivel îmbunătățit al serviciilor urbane și al calității vieții, esențiale pentru definirea atât a orașelor inteligente, cât și a orașelor reziliente. În prezent, alte trei standarde ISO se află deja în lucru.

În ceea ce privește proiectele de cercetare și inovare, tot anul trecut (2020), către Ministerul Educației si Cercetării ne-am asumat implicarea într-o serie de activități de cercetare – participarea României la Parteneriatele europene din viitorul program cadru de cercetare și inovare Orizont Europa (2021-2027) MTIC manifestând intenția de a participa în următoarele parteneriate:

– Parteneriatul European pentru tehnologii digitale esențiale

– Parteneriatul European pentru calculatoare de înaltă performanță

– Parteneriatul European de promovare a tranziției urbane și pentru dezvoltare durabilă

– Parteneriatul European IMM-uri inovative” 

 Autovehicule electrice, conectate și automate

Comisia Europeană (CE) a stabilit obiectivul ambițios de a realiza o reducere a emisiilor de 60% a vehiculelor până în anul 2050, comparativ cu anul 1990, prin implementarea progresivă a unei politici cu emisii zero. Din perspectivă tehnică, obiectivul cu emisii zero este implementat prin electrificarea prin tracțiune, în timp ce beneficiile co-modalității sunt obținute prin conectivitate, care joacă un rol major în transformarea digitală. Toți producătorii de mașini, autoritățile publice și alte părți interesate sunt de acord că asistența (în cooperare) a șoferului, sistemele de siguranță activă și funcțiile de conducere automată sunt vitale pentru a aborda viziunea Europei 2021 și a obiectivului pe termen lung de zero victime, zero accidente. În paralel, dezvoltarea economică necesită un sistem de mobilitate eficient și durabil.

„Transforming Transport” este un proiect finanțat de UE care reprezintă un consorțiu puternic de 48 de etități relevante în transport, logistică și tehnologia informației din Europa. Cu un buget de 18,7 milioane EUR și participarea a 48 de organizații din 9 țări, proiectul „Big Data Value Lighthouse” finanțat prin Orizont 2020 lucrează pentru a găsi o paradigmă de transport mai eficientă și mai durabilă. Acesta își propune să aducă dovezi concrete, măsurabile și verificabile ale valorii datelor care pot fi obținute în mobilitate și logistică, folosind platforme de tip „Big Data”(Date Mari), reprezentând cantitățile masive de informații care pot fi analizate folosind un software puternic pentru a dezvălui tendințe, modele și asocieri între acestea. Consorțiul aduce o schimbare de paradigmă majoră în transport și logistică prin 13 proiecte-pilot în 7 domenii-pilot pentru a dovedi impactul platformelor de tip „Big Data”(Date Mari), în domeniile precum: autostrăzi / infrastructura feroviară / aeroporturi / mobilitatea urbană / conectivitatea vehiculului / porturi / logistica comerțului electronic, toate aceste direcții de acțiune răspunzând direct Pactului Ecologic european.

Inițiativa celor 3 mări (3SI – Three Seas Initiative)

Această platformă a fost lansată în anul 2015 având ca scop stimularea cooperării și interconectării între 12 state membre UE (Austria, Bulgaria, Estonia, Croatia, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Republica Cehă și Ungaria) care sunt localizate între 3 mări (Baltica, Adriatica și Marea Neagră).

Proiectul 3SI (Three Seas Initiative) pune accent pe sectoarele transport, telecomunicații și energie. Până în prezent, au fost ținute 5 summit-uri: 2016 – Dubrovnik (CROAȚIA) / 2017 – Varsovia (POLONIA) / 2018 – București (ROMÂNIA) / 2019 – Ljubljana (SLOVENIA) și în Tallin (ESTONIA) 2020 – Obiectivele pentru Estonia au fost consolidarea inițiativei și consolidarea pilonului digital al platformei de cooperare Three Seas. Summit-ul de la Tallinn au atins aceste obiective în cinci moduri cheie: a introdus viziunea Smart Connectivity pentru I3M – o presiune pentru a lega infrastructura de energie și transport cu platformele și serviciile digitale. Acest lucru va sprijini noile modele de afaceri și tehnologii și va contribui la realizarea investițiilor în energie și transporturi pentru viitor. Aceasta va ajuta regiunea Celor 3 Mări să se dezvolte competitiv ca un punct de atracție globală pentru mobilitate inteligentă și inovare energetică, ceea ce ne va ajuta, de asemenea, să dezvoltăm și să vindem soluții inteligente pe tot globul. De-a lungul anului 2020, Estonia a supravegheat creșterea Fondului de investiții pentru inițiativa Three Seas. Estonia a fost a treia țară care s-a alăturat fondului ca investitor principal și a fost urmată de alte șase țări participante la I3M care au luat deciziile politice de aderare la fond, ducând numărul total de țări I3M implicate în fond până la nouă. La Summitul de la Tallinn, banca poloneză de dezvoltare BGK a anunțat o investiție suplimentară de 250 de milioane de euro către fond, iar primul investitor privat, Amber Infrastructure Group, și-a anunțat intenția de a investi până la 10 milioane de euro. Aceste promisiuni au adus valoarea totală a fondului până la 923 milioane de euro. În plus, subsecretarul american Keith KRACH a anunțat la summit o investiție de 300 de milioane de dolari prin intermediul Corporației SUA pentru finanțarea dezvoltării în fondul Three Seas (decembrie 2020). Estonia a lansat un site web interactiv al Proiectelor de interconectare prioritară I3M în sectoarele energiei, transporturilor și digitale disponibile investitorilor pentru a le descoperi online și a actualizat raportul de stare al proiectelor.

In acest sens, am prezentat oficial, în toamna anului trecut (2020) propunerea de elaborare a unei Strategii de Conectivitate inteligentă 2030 fundamentată pe conceptul infrastructurilor critice.

Unul dintre cele mai importante proiecte generate de 3SI este „Autostrada Digitală” și a fost dezvoltat și lansat de către Președintele Republicii Poloneze la Summit-ul de la București în septembrie 2018. Aici a fost acceptat de către toate statele membre și pus pe lista proiectelor de interconectare prioritare. Scopul este de a dezvolta o rețea digitală de la NORD la SUD conectând toate statele membre printr-o rețea de fibra optică ce va facilita crearea unei conexiuni 5G între statele membre.

Urmare a reuniunilor de lucru între reprezentanții Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor (MTIC), reprezentanții Exim Bank și reprezentanții grupului de investiții Amber Infrastructure Group respectiv reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe (MAE) și a deciziei asumate privind dezvoltarea coridorului Gdansk – Constanța, am înaintat un proiect de infrastructură de comunicații în bandă largă pentru coridoarele aferente celor două proiecte majore, elemente considerate de larg interes și pentru grupul de investiții Amber Infrastructure Group.” 

Planul de acțiune 5G al Uniunii Europene conține obiective ambițioase relevante pentru implementarea tehnologiilor 5G, inclusiv acoperirea neîntreruptă cu aceste tehnologii care ar trebui să fie disponibilă în toate zonele urbane și în toate căile majore de transport terestru pentru a conecta oameni și obiecte până în anul 2025.

Astfel, pentru a sprijini această inițiativă, Comisia Europeană furnizează sprijin financiar prin „Connecting Europe Facility” (CEF) Digital 2 pentru a accelera investițiile private în infrastructura 5G de-a lungul autostrăzilor cunoscute sub numele de „coridoare 5G”. Implementarea conectivității 5G de-a lungul coridoarelor de călătorie va promova investițiile în mobilitatea conectată și automată (CAM) și preluarea acestora. Această tehnologie va transforma sectoarele auto și de transport și așa cum se subliniază în recenta publicație 5G Corridors, va conduce la o serie de avantaje, inclusiv:

  • productivitate îmbunătățită datorită timpilor de conducere reduși – costul blocajelor de trafic poate ajunge la 1% din PIB-ul UE
  • eficiență îmbunătățită a combustibilului și emisii reduse – transportul este responsabil pentru aproape 30% din emisiile totale de CO2 ale UE
  • mai puține accidente rutiere – 23.400 de persoane au fost ucise în accidente rutiere în 2018 în UE.

Totodată, în data de 13 noiembrie Grupul de lucru pentru Chestiuni Inter-modale și Rețele, s-a reunit sub Președinția germană propunând noua abordare a mobilității în Europa. În urma discuțiilor din grup, statele membre au decis ca foaia de parcurs să urmărească: asigurarea neutralității tehnologice în ceea ce privește combustibilii alternativi (hidrogen, emisii zero) și soluțiile digitale; contribuția transporturilor la reducerea efectelor climatice (decarbonizarea transporturilor, ETS); aspectele sociale (oportunități egale, pregătire profesională, condiții de muncă); infrastructura (asigurarea conectivității zonelor izolate și periferice; accentuarea importanței transportului public și a mobilității active); identificarea tuturor formelor de finanțare europeană de care pot beneficia transporturile.

Autor: Dragoș PREDA, Secretar de stat pentru
Telecomunicații, Inițiator AI4RO
și ROWomenInTECH

BVBStiri BVB

UCM RESITA S.A. (UCM) (16/04/2021)

Completare Convocare AGAO 28 (29).04.2021 versiune limba engleza

Patria Bank Obligatiuni 2028 EUR (PBK28E) (16/04/2021)

Tranzactii management - art. 19 Reg. (UE) 596/2014