Update articol:

 Dragoş Preda, MTIC: Tehnologia 5G și orașele inteligente sunt indisolubil legate

* Dezvoltatorii imobiliari care vor să construiască locuințe verzi au la dispoziție un nou instrument financiar –Ipoteca Verde

* Avem nevoie de standardizare

 

Pentru Romania este deosebit de importantă continuarea implicării și asigurării coordonării naționale cu privire la activitatea europeană legată de dezvoltarea rețelelor 5G și punerea în aplicare a Setului de instrumente al UE pentru securitatea rețelelor 5G, a spus Dragoş Preda, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, în cadrul conferinţei online Smart Cities of Romania 2020. 

Potrivit oficialului MTIC,  5G este o tehnologie care va permite IoT – Internetul obiectelor (Internet of things), iar orașele inteligente se bazează, în esență, pe IoT pentru a funcționa: “5G și orașele inteligente sunt indisolubil legate. Senzorii trebuie să fie amplasați pentru a colecta date. Cantitatea masivă de date generate de acești senzori trebuie apoi comunicată, analizată și redusă la infrastructură pentru a genera schimbările în funcționarea eficienta a orașelor inteligente.

Ca exemplu, senzorii locurilor de parcare se conectează deja cu o aplicație care direcționează șoferii către spațiile disponibile. De asemenea, sunt în derulare proiecte în orașe, cum ar fi Alba Iulia, Cluj, Timisoara etc., pentru a realiza și viziunea inteligentă asupra orașului.
5G transpune o platformă îmbunătățită masiv pentru a oferi conectivitate scalabilă și fiabilă peste tot în lume. Tehnologia este proiectată să genereze o rată mare de date și latență scăzută. Aceste două caracteristici permit transferul rapid al datelor în timp real între două sau mai multe puncte. Acest lucru va permite implementarea a numeroase aplicații noi, care nu au fost posibile înainte de 5G.
Internet of Things (IoT) a devenit un termen care poate fi recunoscut instantaneu. Se referă la dispozitive inteligente, web-based, care au o funcționalitate fixă mai mare, în comparație cu smartphone-uri, tablete sau computere de uz general. Exemple de dispozitive IoT includ termostatele conectate, camerele de securitate, blocarea ușilor și chiar aparate de bucătărie conectate.
IoT restructurează fiecare aspect al unei clădiri, de la construcție la locuință până la management. Utilizați datele IoT pentru a lua decizii în cunoștință de cauză pentru a optimiza experiența ocupanților, a personalului și a conducerii. Cu optimizarea activelor, o mai bună gestionare a facilităților și siguranța ocupanților, clădirile mai inteligente pot eficientiza procesele de afaceri și extinde profiturile”.

Dezvoltatorii imobiliari care vor să construiască locuințe verzi au la dispoziție un nou instrument financiar –Ipoteca Verde

Totodată, apare şi la noi dorința de a trăi ecologic, asta însemnând și o casă ecologică, independentă  energetic, a mai spus Dragoş Preda.
Acesta a explicat: “Dezvoltatorii imobiliari care vor să construiască locuințe verzi au la dispoziție un nou instrument financiar.
Ipoteca Verde încurajează atât dezvoltatorul proiectului să construiască soluții ecologice, cât și clienții, să trăiască mai bine și mai ieftin.
Dacă vreți să cumpărați o locuința eco, puteți să apelați la ipoteca verde prin care să achiziționați unul dintre apartamentele care au primit deja certificarea de a intră în program.
Noul produs bancar oferă capital suplimentar pentru dezvoltatorii de clădiri verzi și răsplătește noii proprietari responsabili față de mediu. Astfel de finanțări sunt deja disponibile în București, Iași și Cluj.
Casa inteligentă crește de jos în sus, consumatorii își modernizează casele folosind un ecosistem de tehnologii din ce în ce mai accesibile. Clădirile inteligente, cum ar fi centrele comerciale și birourile, urmează o cale similară, motivată de stimulente comerciale.
 În schimb, orașele inteligente tind să fie gestionate de sus în jos de către autoritățile municipale sau naționale în parteneriat cu entitățile publice și private, determinând orașele să devină mai eficiente, mai durabile și spații mai bune de locuit.
Totuși, proiectele orașelor inteligente coordonate de sus în jos au avut doar parțial succes în misiunea lor. Da, au fost destul de bune în implementarea iluminatului stradal inteligent, în deschiderea ușilor sau partajarea mașinilor și bicicletelor. Dar când vine vorba de proiecte integrate mai largi, cum ar fi transformarea ofertei de asistență medicală a unui oraș sau modernizarea infrastructurii sale de distribuție a energiei, complexitatea și costurile devin rapid bariere. Prin urmare, conectarea proiectelor de case inteligente și orașe inteligente ar putea fi benefică pentru ambele.
Începând cu perioada 2021-2027 localitățile urbane din România cu statut de municipiu reședință de județ, municipii și orașe pot depune proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile pentru implementarea conceptului de „smart city”, iar unitățile administrativ teritoriale urbane (municipiile reședințe de județ, municipiile și orașele) care au în structura administrativ teritorială comune aparținătoare, pot să depună proiecte pentru accesarea fondurilor nerambursabile pentru soluții de tip „smart village”.
Atât orașele, cât și comunele vor avea la dispoziție 800 milioane euro pentru a implementa proiectele care vor contribui la dezvoltarea localităților, dintre care 200 milioane euro le vor fi acordate comunelor.
Astfel, în mediul rural pot fi finanțate din bani europeni proiecte de mobilitate urbană, regenerare urbană, alimentare cu apă și canalizare, infrastructură de drumuri interioare ale satelor și conectivitatea acestora la rețeaua rutieră județeană și pentru soluții inteligente de conectare la utilități și transport public călători.
Comunele care fac parte din această categorie pot depune proiecte pentru finanțare în cadrul Programelor Operaționale Regionale și al Programului Operațional Dezvoltare Durabilă”.

Avem nevoie de standardizare

Avem nevoie de standardizare, a mai spus Dragoş Preda, menţionând: “Standardele UE, ca prim pas, vor genera și interoperabilitate. Este necesar să avem şi date deschise (open data & big data) pentru a articula modele de dezvoltare și de regenerare urbană.
În prezent doar 2 din cele 10 standarde ISO legate de Orașe Inteligente sunt transpuse în România. Urmează până la finalul anului să mai transpunem încă un ISO (37210) venit in întâmpinarea dezvoltarii #OrașelorșiComunitatilorInteligente iar urmare a parteneriatului cu ASRO alte trei urmează procedura de transpunere.
Toate comunitatile trebuie sa beneficieze de aceste standarde, sa se genereze un set de KPIs (indicatori de performanta) și benchmark-uri, utili pentru procesul administrativ. Ne dorim sa creștem performanta urbana și sa integram sisteme de bugetare eficiente, fundamentate pe un răspuns pragmatic la problemele existente in comunitate”.

Relansarea economică în contextul propunerii de redresare a Comisiei Europene se bazează investiții și reforme

Relansarea economică în contextul propunerii de redresare a Comisiei Europene se bazează investiții și reforme, a mai spus spus Dragoş Preda, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, în cadrul conferinţei online Smart Cities of Romania 2020. 
Acesta a explicat:
💡 Reforma sectorului public poate include și o nouă abordare privind finanțarea dezvoltării durabile a zonelor urbane și orașelor.
👩🏼‍💻 Conceptul de orașe inteligente „Smart Cities and Communities” poate reprezenta un reper important pentru viitoarele politici și instrumente de reformă în domeniul dezvoltării urbane.
💡 Spre exemplu, Parteneriatul european pentru inovare pentru orașe și comunități inteligente (EIP-SCC) este o inițiativă susținută de Comisia Europeană care reunește orașe, industrie, IMM-uri, bănci, cercetare și alți actori ai orașelor inteligente. Prin intermediul acestei inițiative autoritățile din zonele urbane și orașe pot identifica soluții adecvate pentru digitalizare, promovarea economie circulare, eficiența energetică etc.
🇪🇺 Agenda urbană pentru UE include inițiative relevante în domeniul digital. Spre exemplu, în cadrul parteneriatului Agendei Urbane pentru UE privind tranziția digitală, orașele, statele membre și COM lucrează împreună la furnizarea unor servicii publice mai eficiente, axându-se pe servicii de sănătate și sociale, e-Guvernare, 5G, planificare urbană și dezvoltarea modului de a învăța și a aptitudinilor.
👉 Propunerea Comisiei pe coeziune în viitorul MFF 2021-2027 pune baza unui nou instrument, finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin gestiune directă – Inițiativa Urban UE, care va oferi un sprijin coerent orașelor având la bază prioritățile tematice ale Agendei Urbane a UE. Această inițiativă va facilita și sprijini cooperarea și dezvoltarea capacității actorilor urbani, acțiuni inovative, dezvoltarea politicilor și comunicării în domeniul dezvoltării urbane durabile. Totodată, va crea o legătură puternică cu politicile relevante ale UE și în mod special cu investițiile politicii de coeziune.
💶 Pentru a veni în sprijinul autorităților urbane, Comisia  și BEI au înființat o nouă platformă consultativă pentru investiții urbane în cadrul European Investment Advisory Hub, numită URBIS. Platforma are rolul de a facilita, accelera și debloca proiecte, programe și platforme de investiții urbane.
🇪🇺 În perioada actuală de programare un exemplu de bune practici privind cooperarea între orașe, cofinanțat din fondurile UE, îl reprezintă proiectul Servicii deschise și inteligente, la care participa cele mai mari orașe din Finlanda (Helsinki, Espoo, Vantaa, Oulu, Tampere și Turku). În cadrul proiectului sunt testate soluții pilot și inovative la provocările urbane comune.
🇹🇩 Totodată, subliniez importanța integrării companiilor din România în proiecte IPCEI sau alte tipuri de proiecte care se dezvolta pe structura lanțurilor valorice strategice cheie, stabilite în Raportul Forumului Strategic pentru Proiecte Importante de Interes Comun European – IPCEI.
👉 Cele șase lanțuri valorice cheie propuse sunt: Vehicule conectate, curate și autonome; Tehnologii și sisteme bazate pe Hidrogen; Sănătate inteligentă; Industrie cu emisii reduse de CO2; Internetul industrial al lucrurilor (date industriale); Securitate cibernetică.
👉 La acestea se adaugă încă trei domenii in care UE a avansat cu proiecte IPCEI respectiv microelectronică, super-computere si baterii electrice.
⁉️🇹🇩 Este necesar ca România sa se conecteze in rețeaua europeana a acestor lanțuri valorice la nivel de companii si pentru a atrage investiții la nivel național.
👍🏻 Am reliefat importanța dezvoltării competențelor digitale, a economiei datelor, a inteligenței artificiale și a consolidării securității cibernetice, punctând rolul digitalizării în atingerea obiectivelor Acordului Ecologic European.
👩🏼‍💻⁉️ Principalele priorități ale în privința telecomunicațiilor, digitalizării și securității cibernetice sunt structurate pe patru piloni:
1️⃣ Consolidarea suveranității digitale și a competitivității ale UE, vizând și adoptarea Programului Europa digitală;
2️⃣ Stabilirea unui cadru legal pentru o transformare digitală centrată pe om, fiind prioritare negocierile pe tema propunerii de regulament ePrivacy și dezbaterile pe tema Inteligenței artificiale;
3️⃣ Promovarea unei platforme europene inovatoare și a economiei datelor, cu accent pe Strategia europeană privind datele / Guvernanța datelor și pe viitorul Act privind serviciile digitale;
4️⃣ Consolidarea securității cibernetice a UE, cu accent pe consolidarea securității cibernetice a produselor IoT pentru consumatori și pe negocierea propunerii de regulament privind Centrul European de competențe în domeniul securității cibernetice”.

BVBStiri BVB

SOCEP S.A. (SOCP) (02/12/2020)

Corectia valorii dividendului brut per actiune

BITTNET SYSTEMS SA BUCURESTI (BNET) (02/12/2020)

Semnarea unui contract de creditare: ProCredit Bank - Dendrio

TURBO LONG ON BRD GROUPE SICIETE GENERALE SA (RCBRDTL3) (02/12/2020)

Notificare Raiffeisen Centrobank AG - modificare limita variatie din 03.12.2020

SOCIETATEA ENERGETICA ELECTRICA S.A. (EL) (02/12/2020)

Incheierea procesului de fuziune a societatilor de servicii energetice

SIF MOLDOVA S.A. (SIF2) (02/12/2020)

Notificare - rascumparare actiuni proprii 23 - 27.11.2020