Dragoș Vlagali, Bauindustry DC: Centrul Bucureștiului este cel mai expus loc în cazul unui cutremur, deoarece Capitala este repetentă când vine vorba de reabilitări și consolidări

Centrul Bucureștiului este cel mai expus loc în cazul unui cutremur, deoarece capitala este repetentă când vine vorba de reabilitări și consolidări, a spus Dragoș Vlagali, Director Comercial Bauindustry DC, companie specializată în comercializarea materialelor de construcții, pentru Financial Intelligence.

Potrivit acestuia, se construiește și ieftin, dar se construiește și cu respectarea tuturor recomandărilor: “Cred ca e o loterie pentru noi cumpărătorii, de aceea recomandarea mea este să fim foarte atenți atunci când achiziționăm case/apartamente mai ales în blocuri noi”.

Dragoș Vlagali are o experiență de 25 de ani în domeniul vânzării de materiale de construcții fiind manager în companii precum Henkel România, Mapei România, ultima sa funcție într-o multinațională a fost cea de Director Național B2B la Isomat România.

 ***

Cat de pregatita este Romania pentru un cutremur, din punct de vedere al rezistentei cladirilor?

Dragoș Vlagali: Urmărind modalitatea în care se construiește în România, menționând faptul că nu sunt expert în structuri, am constatat faptul că lucrurile sunt împărțite. Sunt dezvoltatori care au grija să respecte cu strictețe toate regulile ce țin de disciplina în construcții, dar mai sunt și cei care sar etape pentru a putea livra într-un timp record. Aceștia din urmă  fură startul și nu țin cont de temperaturile de afară, de recomandările noastre și ale constructorilor și aleg să construiască cu orice preț, sau care renunță la anumite materiale care ar oferi construcțiilor o rezistență mai mare. Se construiește și ieftin, dar se construiește și cu respectarea tuturor recomandărilor, cred ca e o loterie pentru noi cumpărătorii de aceea recomandarea mea este să fim foarte atenți atunci când achiziționăm case/apartamente mai ales în blocuri noi. În această ultimă variantă avem chiar posibilitatea să urmărim construcția încă de la fundație. Dacă însă acest lucru nu este posibil atunci e important să adresăm întrebări dezvoltatorilor, să le cerem documente, avize pentru a fi siguri că vom cumpăra ceea ce am plătit și dacă totuși nu ne pricepem să consultăm specialiști în domeniu.

Care considerati ca sunt cele mai expuse zone? Dar cele mai sigure?

Dragoș Vlagali: În continuare consider că centrul Bucureștiului este cel mai expus loc în cazul unui cutremur deoarece capitala este repetentă când vine vorba de reabilitări si consolidari. În același timp, cred ca și zonele cu mari aglomerări de blocuri aflate la periferia Bucureștiului sunt expuse unor riscuri deoarece ritmul cu care s-a construit lasă loc la greșeli. Cele mai sigure cred că sunt zonele în care s-a construit cumpătat, cu blocuri de 4 etaje, zonele cu vile deoarece acestea din urmă au fost mai ușor de ținut sub supraveghere versus primele menționate. Cred că în toată România sunt identificate, ca zone cu risc sporit, centrele vechi, singurul lucru care ar putea să fie considerat un avantaj ar fi acela că aici construcțiile nu sunt foarte înalte.

Care considerati ca ar fi cele mai sigure cladiri, daca cineva ar vrea sa cumpere acum un apartament in Bucuresti?

Dragoș Vlagali: E greu de spus, nu cred că există un criteriu care să determine 100% alegerea unui apartament rezistent în cazul unui seism. Cred ca sunt clădiri și din perioada interbelică care prin rigoarea construcției ar putea rezista unui cutremur, precum și blocurile construite dupa 1977 au atuuri când vine vorba de rezistență. Rămân la părerea mea că e important să verificăm cum s-a construit respectivul bloc fie că este 12 etaje, fie de 4. Nicăieri în lume nu există clădire care să reziste oricărui eveniment natural neșteptat.

Cat de pregatite de cutremur sunt cladirile de birouri/institutiile de stat din punct de vedere al sigurantei?

Dragoș Vlagali: Având în vedere că majoritatea clădirilor de birouri sunt făcute după 2000, am credința că sunt construite solid, cât să reziste. Cu siguranță, în cazul acestui tip de clădiri inspecțiile au fost mult mai riguroase decât în cazul construcțiilor civile. Cred că și dezvoltatorii au fost mai atenți și mai serioși, deoarece riscurile asociate sunt mult mai mari și cu efecte mult mai grave. Cât despre instituțiile statului, 80% din clădiri sunt clădiri vechi care după părerea mea ar avea nevoie de consolidări serioase, iar unele de refacere 100%.

Care vor fi tendintele in domeniul constructiilor in 2023?

Dragoș Vlagali: De la finalul anului trecut și în primele 2 luni ale acestui an am constatat că se pune accent pe consolidarea, refacerea și construcția de spitale, școli, grădinițe și instituții ale statului. De asemenea, o zonă care beneficiază de bugete foarte mari este cea a  infrastructurii rutiere și feroviare. Consider că acest trend se va menține pe tot parcursul acestui an, dar și în anii următori. Acest lucru fiind extrem de benefic atât din punct de vedere social, cât și economic. Nu putem uita nici segmentul rezidențial, care în momentul de față cunoaște un ritm mai scăzut. Acest ritm este afectat de temerea cumpărătorilor de a se mai angaja în luarea de credite, dar și de  incertitudinea de pe piața imobiliară afectată de criza mondială și de războiul de la graniță. Mă aștept ca la jumătatea anului condițiile bancare să se mai relaxeze astfel încât să redea încredere dezvoltatorilor imobiliari și cumpărătorilor.

Ce estimari aveti pentru preturile materialelor de constructii in acest an?

Dragoș Vlagali: După o perioadă relativ scurtă cu prețuri nemajorate (finalul anului 2022), 2023 a început cu noi creșteri ale prețurilor la materialele de construcție. Urmărind dinamica din ultimele luni consider că majorările se vor pondera comparativ cu anul 2022 când specialiștii, dezvoltatorii, constructorii au putut observa o fluctuație a prețurilor fără precedent în ultimii ani. Erau materiale care se scumpeau de la zi la zi, de la o săptămână la alta lucru care mi-aș dori să nu se mai repete deoarece dezechilibrează domeniul construcțiilor pe toate ramurile lui.

Spre ce investitii in imobiliare credeti ca se vor indrepta romanii in 2023?

Dragoș Vlagali: În urma pandemiei, războiului și seismelor din vecinătate cei mai mulți cumpărători sunt tentați în primă fază să investească în case, dar  în urma creșterilor foarte mari ale prețurilor la utilități consider că apartamentele vor rămâne însă în continuare în topul vânzărilor.

Ce considerati ca ar trebui sa faca autoritatile din Romania dupa cutremurul din Turcia?

Dragoș Vlagali: Răspunsul este simplu, instituțiile de control trebuie să urmărească foarte atent respectarea regulilor de către constructori, folosirea materialelor recomandate și amendarea oricărei abateri care ar putea pune în pericol viața și sănătatea cetățenilor. Sa se intensifice campaniile TV, simularile în școli și licee și, nu în ultimul âand să se demareze un proces bine gândit de către Guvern de consolidare și refacere a cladirilor vechi, nu de cosmetizare cum se face în prezent.

Prefectul Capitalei, Toni Greblă, a afirmat că blocurile construite în anii 50 – 60 care necesită consolidare este mai bine să fie demolate decât consolidate, iar alte locuinţe să fie ridicate în locul lor, menţionând că nu pot fi demolate clădirile istorice, iar acestea trebuie consolidate indiferent de cost. Cum vedeti aceasta posibilitate?

Dragoș Vlagali: În primul rând, nu știu dacă la nivel de capitală există o statistică clară care să inventarieze  clădirile cu risc seismic, statistică care să fie realizatr în funcție de gradul de risc. Dacă din fericire există această listă, atunci clădirile trebuie clasificate în clădiri de patrimoniu care pot fi reabilitate sau care din punct de vedere tehnic nu mai pot fi refăcute. După o analiză clara a acestor documente se poate trece la reconstrucția celor care se pretează la așa ceva și refacerea celor care nu mai pot fi reabilitate. Bucureștiul a pierdut enorm din clădirile de patrimoniu după o perioadă în care regulile în construcții nu au fost respectate, cred că nu ne mai putem permite luxul să punem la pământ fără să punem o replică 1 la 1 a clădirilor care făceau ca Bucureștiul să fie supranumit Micul Paris.