Drulă, USR: Foamea de bani: Ciolacu și PNL își continuă atacul asupra economiei românești prin acte neconstituționale

PNL si PSD- aceeasi mizerie. Coalitia guvernamentală nefirească incropită din cele două găsti după mintea idioată a lui Klaus Iohannis clamează nevoia de reforme , dar nu au curajul să treacă de la vorbe la fapte, in timp ce România se confruntă cu o criză economică generată de deficitul bugetar excesiv. Ba mai mult coalitia aflată la guvernare cu o majoritate confortabilă in parlament, demonizează permanent opozitia si in special USR-ul, pentru aproximativ un an cât a fost la guvernare în perioada 2020-2021. Acesti incapabili care ne guvernează reprosează tocmai USR-ului singurul partid reformator că făcut Programul National de Redresare si Rezilientă pentru atragerea de fonduri europene , care include o serie de reforme reforme propuse de România si agreate împreuna cu oficialii Comisiei Europene, precum:
-Reforma pensiilor speciale si trecerea lor pe contributivitate;
-Reforme în politica fiscală;
-Revizuirea cadrului legislativ pentru companiile cu capital de stat;
-Revizuirea sistemului de salarizare în administrația publică centrală si locală;
–Crearea și operaționalizarea Bancii Naționale de Dezvoltare;
–Un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice;
-Modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție;
-Transport fără emisii de carbon;
-Energie Regenerabilă.
In loc sa treaca la reforme, Marcel Ciolacu face pe prostul spunand ca la guvern nu exista PNRR-ul: “Ca să vă mai spun un lucru: am dat și eu ca prim-ministru al României să mi se pună și mie PNRR-ul la dispoziție. Nu există. Dacă dumneavoastră ați mai auzit așa ceva: în Guvernul României proiectul PNRR-ului nu există.”
În replică, fostul ministru al fondurilor europene Cristian Ghinea din partea USR, care a elaborat PNRR, a spus că marcel Ciolacu minte și a publicat link-ul către PNRR: – https://mfe.gov.ro/pnrr/.
De asemenea, reorganizarea administrativ- teritorială a României a devenit o necesitate, cu atât mai mult cu cât există unități administrativ-teritoriale în țară care nu se pot întreține singure. În România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat în 2022 de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an.
In acest caz, Ilie Bolojan, președinte CJ Bihor vine cu urmatoarea solutie: „Primăriile care sunt gestionate prost ar trebui să fie lăsate să intre insolvență. Ori am avut de fiecare dată în acești ani ai guvernului în care primăriile care au acumulat arierate, au gestionat catastrofal activitatea au primit bani direct prin hotărâre de guvern la propunerea Ministerului de Finanțe pentru a li se șterge aceste datorii. Ori practic mesajul care este? Orice faceți cineva vă salvează”.
In prezent există depus la senat un proiect de LEGE pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.2/1968, republicată, privind organizarea administrativă a teritoriului României. (https://www.senat.ro/legis/PDF/2023/23b278AD.PDF?nocache=true)
Proiectul initiat de Vlad Benga din partea USR, zace in sertarele Parlamentului, in timp ce presedintele Senatului Nicolae Ciucă nu catadicseste să- pună pe ordinea de zi, dar se lamentează că România se află in situatie precară din cauza cheltuielior bugetare la nivel central si local.
De aceea, proiectul de lege propus de Vlad Benga, deputat USR, privind reorganizarea administrativ-teritorială a României, prin comasarea satelor și reducerea numărului de județe, ar trebui promovat de parlament cel putin acum când a ajuns cutitul la os din cauza crizelor suprapuse. Cu atat mai mult cu cat fiind vorba de un proiect de LEGE pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, acesta ar putea fi completat cu un articol care sa prevada si abrogarea acordarii pensiilor speciale ale primarilor, viceprimarilor și președintilor, respectiv vicepreședinților de Consilii Judeteane.
(Vezi: https://www.cdep.ro/proiecte/2023/400/30/3/pl197.pdf)