DUMINICA

Duminica,
prima gură de cafea are gustul tău.
A ochi căprui în noapte,
a poveste de amor pe furate,
amăruie ca zambetul tău,
catifelată ca șuvița de păr de lângă ureche
și bună ca o șoaptă nedeslușită.
E amintire în care unduiesc regrete cețoase,
e vis cu broderia spartă,
aripă de briză marină…
și vâltoare de cuvinte.
Uneori e tihnă,
întreruptă doar de o strună de chitară.
Parcă ieri sorbeai cu nerăbdare,
cu neastâmpăr,
cu patimă,
prima gură de cafea
care niciodată nu era suficient de fierbinte
pentru tine
și suficient de temperată pentru mine….
Văd polurile noastre cum se atrag,
văd undele cum vibrează,
văd încă totul atat de clar,
deși vederea mă lasă.
Te aud, te simt….
Am rămas cu cana asta de cafea
mare,
neagră,
amară.
Gustul ei…..oh,
gustul ei este mereu
cel al duminicilor cu tine.

A C iulie 2018

***

Sunt Ana Cătănescu, am 65 de ani, m-am născut, am crescut și locuiesc dintotdeauna la țară, Dărmănești, de Dâmbovița.

Grație unor profesori excepționali la limba și literatura română, am avut mereu o neobosită aplecare pentru citit și scris. Numai că abia pe la cinzeci și ceva de ani am început să scriu spontan și tot pe atât de sporadic. Este modul meu de a-mi exprima emoțiile.