Dumitru Chisăliţă: Reducerea impactului facturii la gaze și energie trebuie să plece de la cauzele care a generat creșterea de preț

Autor: Dumitru Chisăliţă

Creșterea prețului gazelor și a energiei electrice, prognozată de Asociația Energia Inteligentă încă de la începutul anului, i se dă în momentul de față diferite cauze, bineînțeles toate externe: ”așa se întîmplă în toată lumea”, ”rușii, americanii, ungurii, UE etc. sunt de vină”, oricine altcineva în afară de noi. Dacă nu este întreaga lume vinovată de ce se întâmplă în România atunci este vinovată ”liberalizarea”, nu modul în care a fost pregătită aceasta în ultimii 10 ani, nu faptul că am devenit net imporatori de energie (48% din energia României vine din import, cu atingerea unui procent de 73% în doar 10 ani dacă continuăm politica actuală), nu datorită politicilor energetice, nu datorită incompatibilității dualității administrator în societățile din energie – funcționar public, nu datorită lipsei de professionalism și viziune etc.

În urmă cu 9 ani Guvernul României a agreat cu Banca Mondială, FMI și Uniunea Europeană de liberalizare a pieței energiei (gaze naturale, energie electrică și energie termică), dar doar după parcurgerea unui proces care avea ca și scop:

• Pregătirea consumatorilor prin programe de diseminare (urmau să fie pregătiți consumatorii, pentru piața liberă prin cele 55 de programe naționale de diseminare a informațiilor specifice pieței libere, cuprinse în înțelegerile internaționale) – acțiune nerealizată.
• Restructurarea instituțiilor care urmau să asigure funcționalitatea piețeiei libere – ANPC, Consiliul Concurenței, ANRE – acestea urmau să fie depolitizate, profesionalizate și eficientizate – acțiune nerealizată.
• Înființarea unei Entități pentru Soluționarea Alternativă a Litigiilor, entitate care să medieze conflictele comerciale dintre consumatori și furnizori, în condițiile în care nici una dintre entitățile existente nu are această posibilitate în present– acțiune nerealizată.
• Realizarea unei strategii de diminuare a sărăciei energetice și protejarea a consumatorilor vulnerabili– acțiune nerealizată.
• Dereglementarea prețului (creșterea treptată a prețului) – acțiune realizată.

Astfel, se poate observa că acțiunea de liberalizare a pieței în ultimii 8 ani, s-a redus la o singură direcție – creșterea prețului la energie, creștere de care a beneficiat în primul rând STATUL și anumiți furnizori – ”băieți deștepți”.

Cei care au favorizat acest demers au fost anumiți funcționari publici și demnitari, care au ocupat locuri în conducerile companiilor din energie, răsplătiți cu sume importante direct proporționale cu profiturile realizate de aceste companii și care au avut ca interes – creșterea prețului, care să ducă la creșterea profiturilor și respectiv la creșterea sumelor de bani pe care le puteau încasa. Această cauză trebuie eliminată prin interzicerea practicii cumului de funcții și administrator în societățile de stat.

Reducerea capacității de producție a energiei electrice (prin închiderea unor capacități) și gaze naturale (prin depletarea naturală a zăcămintelor de gaze), coroborată cu  lipsa punerii în producție a noi capacități, datorită unor politici energetice ineficiente, a adus România în situația existenței unei discrepanțe între cerere și ofertă, care are perspectiva de a se adâncii în viitor. Aceasta cauză, care în viitor se va accentua mult, trebuie eliminată prin stimularea investițiilor puternice și rapide în capacități de producție a energiei electrice, gaze naturale etc.

Acestor cauze sistemice s-au adăugat în ultimul an și alte cauze punctuale:

1. Creșterea importurilor de gaze urmare a creșterii consumului și a scăderii producției în 2021 (declinul natural al zăcămintelor a adus o scădere a producției față de anul trecut cu cca. 6%),
2. Introducerea măsurii administrative de către autortăți – Gas Release Program (GRP) care a determinat explozia exportului de gaze naturale (exportul de gaze în iarnă 2020/2021 au fost de cca 10%).
3. Exporturile au detreminat creșterea importurilor în România. Dacă exporturile au fost realizate pe baza unor contracte pe termen mediu, importurile au fost retalizate pe termen scurt la prețuri mai ridicate (difența între prețul gazelor importate și cele exportate în anul 2020 a fost de cca 12%, respectiv am cumpărat din import mai scump cu cca.12% față de prețul cu care le am exportat).
4. GRP a determinat un fals deficit de gaze, producătorii fiind obligați să nu vândă gaze pe termen lung, practic să blocheze o tremie din gazele de pe termen lung.
5. Nepublicarea rapoartelor privind prețurile medii în România de către ANRE, a creat falsa opinie că prețurile unor produse marginale în piața sunt prețurile medii în piață și a determinat ca unii furnizori sau consumatori să accepte plata unor prețuri mari pe gaze achiziționate, chiar dacă prețul mediu al gazelor achiziționate în luna respective era mult mai mic. (Pretul mediu de achiziție al gazelor marfă în luna august 2021 era de cca. 100 lei/MWh. Acest preț nu a fost prezentat public și s-a vehiculat ca prețul de achiziție este cel cu care se tranzacționau gazele în luna august 2021 pe BRM și anume 220 lei/MWh, astfel consumatorii au înțeles să accepte contracte de achiziție de peste 220 lei/MWh)
6. Schimbarea politicii GAZPROM în materie de livrare a gazelor naturale pe timpul verii, atunci când practica acestei companii în ultimii 20 de ani era să ofere gaze suplimentare și ieftine Europei, a determinat începând cu luna mai 2021, o îngrijorare la nivelul multor țări europene și o goană după orice gaz disponibil, aspect soldat cu accentuarea creșterii prețului la gaze, inclusiv a gazelor achiziționate pe termen scurt care intrau în România.
7. Schimbarea fluxurilor gazelor in Balcani, a dus la mutarea punctului principal de import al gazelor în România pe partea de vest, la granița cu Ungaria. Un punct insuficient ca și capacitate de import care să asigure cantitățile de gaze pentru cererea din România, dar și un punct prin care gazele care ajung în România sunt la un preț mai ridicat decât se întâmpla în celelalte puncta. Acestă situație, crează o reală îngrijorare în alimentarea cu gaze a României iarna viitoare, care a determinat panica în rândul furnizorilor, aspect extrem de vizibil în prețul cu care se tranzacționează gazele pentru Q4 2021 / Q1 2022.
8. Politici publice neadecvate, de creștere a cererii de gaze naturale în contextul lipsei effective a resursei de gaze, și de stimulare a importurilor.
9. Speculații ale furnizorilor care au profitat de haosul existent în present pe piață impunând prețuri mari și clause contractuale păguboase consumatorilor.

Ieșirea din această sitiație presupune aboradrea diferențiată a eliminării cauzelor, în regim de urgență diminuarea facturilor pentru următoarele zile prin măsuri specifice și imediat după trecerea acestei ierni eliminarea cauzelor sistemice care au determinat creșterea prețurilor:

1. Măsuri urgente de reducere a prețului energiei

*) nu s-a putut estima

După aplicarea acestor metode și urmărirea modului în care piața va reacționa ar fi trebuit să trecem la următorul nivel de protejare a consumatorilor: subvenționarea temporară a consumatorilor – o modalitate care să creeze reducerea impactului creșterii prețului asupra consumatorilor.

În situația în care după aplicarea elementelor prezentate anterior, impactul prețurilor continuă să se răsfrângă asupra consumatorilor se poate lua în considerare și plafonarea prețurilor pentru o perioadă scurtp de timp și printr-o metodă care să-și atingă scopul efectiv (fără să se transforme într-un avantaj pentru furnizori și să nu aibă nici un effect asupra comsumatorilor pe termen mediu, așa cum s-a întâmplat prin OUG 114, GRP) și fără să aducă un impact semnificativ asupra investițiilor, respective să creeze riscul unor evoluții defavorabile a prețului energiei pe termen lung.

2. Măsuri sistemice pe termen lung de reducere a prețului energiei

• Pregătirea consumatorilor prin programe de diseminare pentru consumatori
• Restructurarea instituțiilor care trebuie să asigure funcționalitatea piețeiei libere – ANPC, Consiliul Concurenței, ANRE – prin ample măsuri de depolitizate, profesionalizate și eficientizate
• Înființarea unei Entități pentru Soluționarea Alternativă a Litigiilor, entitate care să medieze conflictele comerciale dintre consumatori și furnizori, în condițiile în care nici una dintre entitățile existente nu are această posibilitate în present
• Realizarea unei strategii de diminuare a sărăciei energetice și protejarea a consumatorilor vulnerabili
• Strategii de construire în regim de urgență a noi capacități de producție energie electrică, energie termică, de dezvoltare a capacităților de producție gaze on și off shore
• Definirea unui nou model energetic în concordanță cu cerințele prezente și viitoare care să asigure necesarul energetic românesc în următorii 50 de ani în concordanță cu constrângerile sociale, de mediu etc.

România trebuie să accepte că sistemul românesc energetic nu mai face față cerințelor prezente și viitoare, este dependentă de sursele de import, și trebuie să creioneze urgent strategii clare și realiste de Securitate Energetică și de definire a unui Nou Model Energetic Național, în contextul evoluțiilor viitoare.