Folosim cookie-uri pentru a analiza traficul și a îmbunătăți experiența ta.
RefuzAutor: prof. Dumitru Chisăliţă, Președintele Asociatiei Energia Inteligentă
Modul de concepere a sistemelor de gaze în România, amplasarea surselor la distanțe mari de centrele de consum, depletarea zăcămintelor de gaze în ultimii 25 de ani, comportamente şi mentalităţi în neconcordanta cu elementele de piaţă concurenţială, lipsa aplicării legislaţiei etc., determină nesatisfacerea cererii de gaze naturale în perioada rece a anului fără importuri de gaze. Sistemic nu putem să asigurăm continuitatea livrării gazelor consumatorilor români fără importuri și tot sistemic avem o mare vulnerabilitate a securități în asigurarea cu gaze a tuturor conumatorilor, deoarece ne închidem consumul pe cea mai vulnerabilă componentă sursă de gaze – importul de gaze.
Astfel, afirmațiile cum că suntem cea mai puțin vulnerabilă țară din Europa în ceea ce privește asigurarea cu gaze a tuturor consumatorilor trebuie abordată cu prudență. Vulnerabilitatea unei țări nu este dată doar de cât importă într-un an ci de cât de mult importă într-o oră/zi de maxim de consum, care sunt resursele stocate disponibile orar pe care te poți baza în situația în care nu ai gaze din import, care sunt alternativele energetice imediate pe care un consumator le poate folosi în situația lipsei gazelor și mai ales dacă importul este sursa pe care urmează să-ți închizi balanța.
Important de precizat că această analiză a fost prezentată în anul 2011 Grupului de Lucru pentru Securitatea Energetica a Romania de pe lângă Guvernul României, sesizându-se importanța dezvoltării unui plan de depozitare a gazelor naturale (prin construirea unor depozite care sa asigure acoperirea varfuriulor mari de consum orare, cele existente nefiind capabile pentru aceasta) care să asigure în perspectivă securitatea energetică a României, aspect care nu a fost luat în considerare.
Analizând piața de gaze din România în ultimii ani, cererea și consumul de gaze, putem trage următoarele concluzii succinte:
Modul în care a fost concepută funcţionarea sectorului gazelor naturale din România, în anii `70, care nu a suferit modificări substanţiale, face ca necesarul de gaze din import, chiar şi în cazul eliminării „producătorilor de energie şi de îngrăşăminte chimice ard gaze de pomană”, să nu poată elimina total importurile de gaze.
Există o diferenţă semnificativă în abordarea bilanţieră a problematicii surselor şi consumului de gaze anual, şi asigurarea continuă şi sigură a gazelor la vârf de consum. Calculul conform căruia consumul de gaze anual în România, urmează să egaleze producţia de gaze şi îndreptarea astfel a României către Independenţă Energetică se va lovi de două realităţi evidente:
Reducerea dependenţei de import, până la eliminarea sa, este un obiectiv realist, dar într-o altă construcţie a sectorului gazier: tehnic – juridic – economic şi nu trebuie realizat în detrimentul bunăstării economice a românilor.
Această abordare poate să ia în considerare regândirea sistemului de transport, astfel încât tranzitarea gazelor de la vest la est şi de la sud la nord, dar şi vice-versa, să asigure energia necesară ca suport de transport şi de echilibrare între diverse zone, coroborat cu dezvoltarea sistemelor locale care să permită preluarea gazelor naturale de la zăcămintele locale şi transportul lor pe distanţe relativ restrânse. Această abordare trebuie să fie posibilă din punct de vedere tehnic şi atractivă din punct de vedere al tarifelor practicate. Regândirea sistemului de transport sub aspect juridic (reguli distincte pentru fiecare categorie de sistem) – tehnic (regimuri tehnologice, abordări investiţionale, operaţionale şi de mentenabilitate diferite pe categorii de sisteme) – economic (metodologii de tarifare, redevenţe, taxe, tarife distincte pe categorii de sisteme), ar permite preluarea gazelor din zăcămintele locale şi transportul lor în funcţie de presiunile disponibile, dar şi tranzitul bidirecţional printr-un sistem naţional compatibil cu sistemele de transport ale ţărilor vecine, preluarea eventualelor gaze descopeirte în noi zăcăminte de gaze convenţionale şi neconvenţionale, interconectarea cu sistemele actuale şi viitoare de transport gaze TAP, TANAP, South Stream, ar asigura funcţionarea sectorului gazier în concordanţă cu principiile de business promovate de Directivele şi Regulamentele Europene, dezvoltarea economică a României şi securitatea energetică a României (inclusiv prin reducerea dependenţei energetice).
Pentru a raspunde cerintelor de consum, asigurarea securitatii livrarii si sigurantei functionarii sistemelor, propunem o noua viziune asupra rolului depozitelor din Romania sub două aspecte cel privind tipul de depozite necesar a fi construite în România și regândirea rolului depozitelor existente în România pentru a asigura securitatea energetică a României, continuitatea în asigurarea cu gaze a consumatorilor și reducerea dependenței de importuri.
a) Tipul de depozite necesar a fi construite în România
Liberalizarea pieţei de gaze din România suprapusă peste o modificare substanțială a curbelor de consum și a celor de producție, face ca folosirea depozitelor de înmagazinare a gazelor naturale pe care le are România, depozite în zăcăminte depletate să fie nesatisfăcătoare. Depozitele de înmagazinare a gazelor în zăcăminte depletate sunt depozite care nu au capacitatea de a satisface creșteri bruște ale consumului de la o zi la alata, aspect cu care se confruntă iarna România. Asta face ca Romania să se echilibreze cu importuri de gaze ceea ce face imposibilă în prezent reducerea totală a dependenței de importuri. Trebuie înțeles că sistemul de gaze este astfel construit încât să nu poată funcționa fără importuri.
Pentru a putea satisface vârfurile de consum în zilele în care temperatura exterioară scade brusc se folosesc peste tot în lume gaze din depozite de gaze realizate în zăcăminte de sare sau în strate acvifere. Aceste depozite au capacitatea de a pune rapid pe piață cantități foarte mari de gaze și astfel de a asigura continuitatea livrării gazelor la consumatori. În fapt majoritatea țărilor au mai multe tipuri de depozite pentru a putea satisfece cererea de gaze iarna (saline, acvifere, depletate).
O comparație între sistemele cantitatea de gaze capabilă să fie extrasă dintr-un depozit de gaze într-o cavernă salină și un depozit depletat scoate in evidență diferențele majore între cele două tipuri de depozite
Țările din UE și-au construit depozite de înmagazinare gaze atât în zăcăminte depletate cât și în caverne de sare sau acvifere, tocmai pentru a-și reduce vulnerabilitatea la vârf de consum și a putea să asigure continuitatea livrării gazelor la consumatorul final. România a ales, în mod eronat, să construiască exclusiv depozite de înmagazinare în zăcăminte depletate, fapt ce face ca să fie în imposibilitatea ca pe perioada rece să asigure livrarea gazelor la consumatori fără gaze de import.
Observăm astfel că dependența față de gazele de import nu se datorează doar lipsei exploatării gazelor din Marea Neagră ci și modului în care a fost construit un sistem. Apreciez că una dintre măsurile reducerii dependenței de import este regândirea sistemelor de înmagazinare și dezvoltarea rapidă a unor depozite în zăcăminte saline, acvifere sau mine părăsite, care îndeplinesc condițiile de etanșeitate, rezistență la presiune, amplasare față de centre de consum/conducte de transport.
b) Regândirea rolului depozitelor existente în România pentru a asigura securitatea energetică a României
Regândirea actualelor depozite sub forma transformării unora dintre acestea din depozite cu acces reglementat la depozite strategice sau tehnologice, astfel încât să se asigure creșterea securității energetice a României și asigurarea continuității livrării gazelor la consumatori.
Directiva privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu gaze naturale, deschid noi perspective rolului depozitelor de înmagazinare a gazelor naturale:
Depozite cu acces reglementat |
|
Puncte tari |
Puncte slabe |
Acces tuturor celor interesați la capacitățile de înmagazinare a gazelor naturale
Tarife unice reglementate
|
Nesatisfacerea cererii la vârf de consum
Depozite exclusiv sezoniere Obligații de serviciu public stabilite administrativ Nu permite asigurarea echilibrului SNT Inechitatea distribuției costurilor depozitării între participanții la piață |
Oportunitati |
Pericole |
Dezvoltarea depozitelor multiciclu cu grad mai mare de utilizare și randamente economice superioare | Gradul limitat de utilizare a depozitelor
Creșterea viitoare a costurilor serviciilor |
Depozite cu acces nereglementat | |
Puncte tari |
Puncte slabe |
Acces liber la capacitățile de înmagazinare a gazelor naturale
Tarife negociate Negocierea se face ținând cont de necesitățile curente ale pieței |
Nu permite asigurarea echilibrului SNT
|
Oportunități |
Pericole |
Dezvoltarea depozitelor multiciclu | Dacă spredul pieței între lunile de vară și cele de iarna nu este suficient de mare există pericolul nerentabilității depozitului |
Depozite tehnologice |
|
Puncte tari |
Puncte slabe |
Instrument important în managementul exploatării optime a surselor de gaze naturale
Optimizarea costurilor producătorului de gaze naturale Asigură securitatea livrarii clienților |
Lipsa accesului terților la depozitul tehnologic
Nu permite asigurarea echilibrului SNT |
Oportunități Satisfacerea cererii la vârf de consum Dezvoltarea depozitelor multiciclu |
Pericole Inducerea în piață a unui semnal fals: furnizorii nu au nici o obligație în asigurarea securității livrărilor |
Depozite strategice |
|
Puncte tari |
Puncte slabe |
Asigurarea securității energetice la nivel național
Satisfacerea cererii în condiții extreme Asigura echilibrul SNT Distribuția echitabilă a costurilor depozitării între participanții la piață |
Depozite exclusiv sezoniere
Sursa de finanțare necunoscută
|
Oportunități |
Pericole |
Existența unui instrument strategic practic
Reducerea costurilor la consumatorul final |
Inducerea în piață a unui semnal fals: furnizorii nu au nici o obligație în asigurarea securității livrărilor |
Depozite multicilu |
|
Puncte tari |
Puncte slabe |
Reducerea costului cu înmagazinarea gazelor naturale prin creșterea gradului de utilizare
Asigurarea securității energetice la nivel național Asigura echilibrul SNT
|
Depozitele existente au fost proiectate ca depozite sezoniere
Numărul de cicluri in depozitele în zăcăminte depletate este limitat din considerente tehnologice
|
Oportunități |
Pericole |
Reducerea costurilor de achiziție a gazelor naturale
Reducerea costurilor la consumatorul final
|
Necesitatea schimbării cadrului legislativ
Necesitatea schimbării Metodologiilor de tarifare |
Analiza SWOT arată că fiecare din cele trei tipuri de depozite prezintă puncte tari și puncte slabe, determinând posibilitatea fructificării unor oportunități și evitarii unor pericole. Realizarea unui mix intre aceste tipuri de depozite ar aduce cu siguranță optimul între vectorii: securitatea livrărilor-impactul costurilor depozitării asupra prețului-asigurarea competitivitatii în piață.
Descrierea modului în care ar putea să funcționeze aceste tipuri de depozite:
a) Depozite nereglementate
Depozite care sunt operate de către un operator, care poate să activeze și ca operator pe piața reglementată.
Accesul la aceste depozite se face pe baza unor proceduri transparente, obligate a fi elaborate și publicate de către operator, tarifele fiind unele negociate între părți. Folosirea depozitelor cu caracter sezonier sau multiciclu este o opțiune care se stabilește în funcție de necesitățile, cerințele și oportunitățile din piață.
Operatorul trebuie să fie licențiat.
b) Depozite tehnologice
Depozite care aparțin producătorului de gaze naturale sunt exploatate și operate de către acesta pentru necesitățile proprii. Nu este permis accesul la aceste depozite de către o terță parte. Folosirea depozitelor cu caracter sezonier sau multiciclu este o opțiune care ia în considerare necesitățile tehnologice ale producătorului.
Nu este necesară o licență de înmagazinare.
Capacitatea acestui depozit trebuie astfel stabilită încât să nu inducă disfuncționalități în funcționarea pieței libere.
Neacoperirea în ultimii ani a capacității de înmagazinare disponibilă în România, demonstrează disponibilitatea și necesitatea regândirii sistemelor de înmagazinare.
c) Depozite strategice
În cadrul depozitului strategic nu este permis accesul terților. Depozitele au caracter sezonier. Operarea acestora se face pe baza de licență.
Capacitatea acestui depozit trebuie, astfel stabilită încât să satisfacă necesitățile strategice.
Modul de funcționare a acestui depozit poate să ia în considerare următoarele modele:
i. Constituirea stocului strategic de gaze, într-un depozit existent, declarat strategic, de către o entitate asociativă, care reunește toți participanții la piața de gaze naturale
ii. Construirea unui depozit strategic, constituirea stocului strategic de gaze de catre o entitate asociativa, care reuneste toti participantii la piata de gaze naturale
iii. Stocul de gaze strategic se constituie ca rezervă de stat, cu finanțare de la bugetul de stat
Analiza SWOT a metodelor considerate:
Stabilirea obiectivelor Romaniei in domeniul depozitarii gazelor naturale trebuie sa ia in considerare un mix intre aceste depozite, plecand de la urmatoarele variante:
a) Mix-ul depozite reglementate, depozite nereglementate, depozite tehnologice si depozite strategice (RNTS)
b) Mix-ul depozite reglementate, depozite nereglementate si depozite tehnologice (RNT)
c) Mix-ul depozite reglementate, depozite nereglementate si depozite strategice (RNS)
d) Mix-ul depozite reglementate si depozite nereglementate (RN)
Alegerea mixului depozitelor este o decizie strategica care trebuie sa preceada stabilirea capacitatii pentru fiecare dintre tipurile de de depozite care trebuie sa se determina in baza unui studiu de oportunitate.
Conform platformei de analiză financiară RisCo.ro, în perioada august 2024 - iulie 2025 au fost…
Autor: Echipa invergent.ai În lumea afacerilor, presiunea de a inova nu este o opțiune, ci o…
Hidroelectrica, Romsilva şi Apele Române vor interveni pentru curăţirea Lacului Izvorul Muntelui din judeţul Neamţ,…
Actualizare: Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliției Române informează că în zona localității Valea…
Rata anuală a inflaţiei în zona euro a atins şi în iulie ţinta pe termen…
Suspectul care a înjunghiat un bărbat în complexul Cosmopolis este minor și are 15 ani.…
This website uses cookies.
Read More