După ce premierul Ciolacu s-a lăudat că negociază un acord, pe 7 ani, pentru reducerea deficitului, Comisia Europeană spune că, de fapt, este vorba despre obligația statelor membre să prezinte un plan fiscal pe termen mediu, până pe 20 septembrie

•  “Pare că premierul s-a referit la noul cadru de guvernanță economică“

Premierul Marcel Ciolacu s-a lăudat, marți, că România va semna cu următoarea Comisie Europeană un acord astfel încât, într-o perioadă de şapte ani, să ajungă la deficitul de 3% asumat prin Tratatul de la Maastricht. Contactați de noi, reprezentanții Comisiei Europene au transmis că, probabil, premierul s-a referit la noul cadru de guvernanță economică, în cadrul căruia fiecare stat membru trebuie să prezinte un plan fiscal pe termen mediu, până pe 20 septembrie.

Astfel, este vorba despre prezentarea programului pe șapte ani de reducere a deficitului și nu despre vreo derogare din partea Comisiei. De altfel, oficialii europeni responsabili cu PNRR au transmis foarte clar, în martie, la București, că nu vor exista derogări cu privire la țintele din PNRR și că riscăm să pierdem banii dacă nu facem reformele, în special cea fiscală.

Un purtător de cuvânt al Comisiei ne-a transmis: “Premierul pare să fi făcut referire la noul cadru de guvernanță economică, care prevede ca supravegherea fiscală să fie efectuată după cum urmează:

• Fiecare stat membru este obligat să prezinte un plan fiscal-structural pe termen mediu spre evaluare de către Comisie și aprobare de către Consiliu, subliniind parcursul fiscal pe termen mediu, precum și angajamentele de reformă și investiții.
• Comisia va evalua planul pe termen mediu într-un mod integrat ținând cont de relația dintre parcursul fiscal, reforme și investiții.
• După ce Comisia a evaluat planul pe termen mediu, Consiliul fie va aproba planul, fie va recomanda statului membru să prezinte un plan modificat.
• Odată ce planul este aprobat, statul membru va trebui să îl pună în aplicare, asigurându-se că bugetele anuale sunt compatibile cu acesta. Comisia și Consiliul vor monitoriza punerea în aplicare, inclusiv progresul în reforme și investiții, în cadrul semestrului european.”

Oficialul Comisiei a detaliat cum arată procesul (începând de acum până la sfârșitul anului) conform noilor reguli:

• “Comisia a transmis traiectoriile de referință (sau informațiile tehnice, dacă au fost solicitate) bilateral statelor membre și Comitetului economic și financiar la 21 iunie.
• Statele membre trebuie acum să elaboreze și să pregătească planurile pe termen mediu cu obiectivele lor fiscale, precum și inițiativele prioritare de investiții și reforme, pentru a le transmite Comisiei până la 20 septembrie (Normele prevăd că statele membre ar putea conveni cu Comisia să prelungească acest termen cu o perioadă rezonabilă de timp). În faza pregătitoare, statele membre și Comisia se vor angaja în dialoguri tehnice cu scopul de a se asigura că planurile respectă toate cerințele.
• Comisia va începe să evalueze planurile imediat după depunere și ar trebui să își publice evaluarea în termen de 6 săptămâni de la primirea planurilor. Acest termen poate fi prelungit cu încă două săptămâni.”

Marcel Ciolacu a vorbit despre planul de reducere a deficitului, în contextul în care a fost întrebat de jurnalişti dacă anul viitor vor creşte taxele şi ce se va întâmpla cu deficitul bugetar.

“În primul rând, noi am avut un acord cu Comisia Europeană pe trei ani, de la un deficit 9,2%, istoric, cel mai mare din Europa, inimaginabil pentru orice Guvern, şi ne-am asumat că până în trei ani ajungem la 3%, într-un an în care accesul la fonduri europene era unul imens, în care închideai un exerciţiu financiar trecut, 2016 – 2020, unde aveai obligaţia să vii cu o finanţare de 15%, aveai exerciţiul financiar actual, care începuse după un an de zile să aibă proiecte mature şi aveai investiţiile din PNRR. (…) Cum poţi să-ţi asumi, în momentul de dezvoltare cel mai important al României, un deficit de 3%? Cu adevărat, ce ne-a zis Comisia şi am respectat şi o să respectăm şi anul acesta – sub nicio formă să nu avem deficit pe consum. (…) Am ajuns cu Comisia la un dialog şi, normal, cu următoarea Comisie o să parafăm acordul să avem pe şapte ani intrarea în deficitul asumat de la Maastricht de 3%, cu 0,74% scădere anual. Aceasta arată că nimeni nu doreşte să majoreze niciun impozit şi nicio taxă”, a afirmat Ciolacu.

• Comisia nu comentează cu privire la etapele și obiectivele individuale privind cererea de plată numărul 3 din PNRR

Oficialul Comisiei nu a comentat cu privire la etapele și obiectivele individuale, cu privire la cererea de plată numărul 3 din PNRR, până când evaluarea nu este finalizată.

Acesta ne-a transmis: “La 15 decembrie 2023, România a depus cea de-a treia cerere de plată pentru o debursare de 2 miliarde EUR sub formă de granturi și împrumuturi în contextul Facilității de recuperare și reziliență (FRR). Unul dintre reperele din a 3-a cerere de plată este jalonul 440 privind operaționalizarea AMEPIP. După cum se prevede în Decizia de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a planului României, această etapă impune României să înființeze un grup de lucru permanent (AMEPIP) „pe baza recomandărilor unui grup de experți independenți, în conformitate cu standardele OCDE de guvernanță corporativă (.. .)” care este „operațional (adică mandatat din punct de vedere legal și dotat cu resurse) pentru a asigura monitorizarea aplicării standardelor de guvernanță corporativă, are responsabilitatea finală de a asigura o procedură de selecție transparentă și competitivă pentru aprobarea numirii membrilor consiliului de administrație, monitorizează, evaluează, controlează și publică raportarea periodică a indicatorilor de performanță și impune sancțiuni pentru întreprinderile de stat care nu respectă indicatorii cheie de performanță”.

Conducerea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) și-a prezentat demisia, urmând să fie organizată selecția pentru o nouă echipă managerială a instituției, după ce Comisia Europeană a transmis Guvernului o serie de critici cu privire la felul în care au fost făcute numirile la şefia agenţiei.

Oficialul european nu a comentat dacă evaluatorii de la Comisie sunt mulțumiți ca urmare a acestor demisii și care ar mai fi pașii necesari.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat, miercuri seară, că România a închis 71 de jaloane din cererea de plată numărul 3 din PNRR şi că se poartă discuţii pentru alte trei jaloane, inclusiv reducerea pragului de încadrare în regimul microîntreprinderilor.

“Sunt nişte reguli la Comisie. România are bani suficienţi în acest moment intraţi în România ca să facem plăţile pentru investiţiile pe care le avem în PNRR. Am avut 74 de jaloane, suntem în discuţie cu 3 jaloane: e 206 cu microîntreprinderile, sunt aceste… cum s-au făcut selecţiile – şi nu AMEPIP e marea problemă, sunt discuţii cu anumite companii din zona de energie. Dânşii întreabă, noi răspundem, spunem de ce s-au întâmplat aceste lucruri. Pe urmă, dânşii îşi iau o perioadă în care ne dau răspunsul final; normal că avem după răspunsul final o discuţie şi pe urmă avem şase luni de zile de remediat ce nu am închis”, a spus premierul Ciolacu, potrivit Agerpres.

El a menţionat că România se numără printre cele şapte ţări care au ajuns la cererea de plată numărul 3, în condiţiile în care alte state membre se află la cererea de plată numărul 2.