După economia Caritas și integrarea europeană, România are nevoie de un alt model de creștere și dezvoltare (1) – Andrei Rădulescu

Autor: Andrei Rădulescu

Climatul macroeconomic s-a deteriorat în România pe parcursul ultimelor trimestre, contextul internațional dificil și tensiunile interne răsfrângându-se nefavorabil în sfera planurilor investiționale ale companiilor.

Dinamica anuală a activității economice a decelerat la 0,8% în 2024 (cea mai slabă evoluție din anul pandemic 2020) și 0,2% în primul trimestru din 2025, potrivit estimărilor preliminare ale Institutului Național de Statistică (INS).

Totodată, în perioada 2019 – 2024 economia internă a crescut cu o rată medie anuală de doar 1,8%, cel mai slab ritm din ultimul deceniu al secolului trecut, din perioada economiei de tip Caritas, în tranziția anevoioasă și cu profunde consecințe spre statutul de economie de piață.

Deteriorarea ritmului activității economice în ultimele trimestre, coroborată cu intensificarea deficitelor gemene și cu decelerarea ritmului anual potențial de creștere (spre cel mai redus nivel din anul 2000, potrivit rezultatelor estimărilor econometrice elaborate) sunt factori care exprimă faptul că România are nevoie de un nou model de creștere și dezvoltare.

Unul diferit de cel din ultimele decenii, dominat de forțele integrării în circuitele economice european și mondial.

Un nou model de creștere și dezvoltare trebuie să acorde prioritate măsurilor pentru o alocare adecvată a resurselor (de care economia României dispune), prin accent pe reforme structurale în formă continuă și țintirea unor obiective ambițioase, dar care pot fi îndeplinite, cum ar fi generarea unui centru competitiv regional, european și mondial în materie de fluxuri comerciale și investiționale internaționale, energie, sector tehnologic, produse și servicii cu valoare adăugată ridicată.

România dispune de resurse (umane, financiare, digitale, agricole), dar este nevoie de o prioritizare a măsurilor, de schimbări importante la nivel de GUVERNANȚĂ, IMPLEMENTARE și RESPONSABILIZARE, astfel încât în deceniul următor să vorbim de o economie aflată în prima jumătate a clasamentului Uniunii Europene din perspectiva competitivității, încorporării roadelor Revoluției Digitale și Revoluției Inteligenței Artificiale, alocărilor pe cercetare-dezvoltare, ponderii populației cu studii superioare, nivelului de dezvoltare a pieței financiare, calității reglementării, etc.

Pentru ameliorarea sustenabilă a performanței economiei interne și pentru o Românie dezvoltată în deceniul următor propun implementarea matricei următoare, cu 10 indicatori, în fiecare an începând cu 2025.

1. reducerea decalajului de productivitate a muncii raportat la media Uniunii Europene cu cel puțin 1 punct procentual în fiecare an (în 2023 România se situa la 84,2% din media europeană);
2. creșterea ponderii ECONOMIEI DIGITALE în PIB cu 2 puncte procentuale anual;
3. majorarea alocărilor pe CERCETARE/DEZVOLTARE/INOVARE cu cel puțin 3% în volum în fiecare an;
4. creșterea numărului de COMPANII LISTATE și numărului de INVESTITORI cu minim 4% anual;
5. diminuarea EMISIILOR de carbon cu 5% în fiecare an;
6. reducerea POVERII REGLEMENTĂRII cu 6% anual;
7. intensificarea eforturilor din perspectiva ECONOMIEI CIRCULARE cu 7% pe an;
8. majorarea resurselor pentru promovarea ROMÂNIEI în exterior cu cel puțin 8% anual;
9. diminuarea decalajelor de PERFORMANȚĂ față de țările care se situează pe primul loc în clasamentul european din perspectiva cercetării & dezvoltării, digitalizării, concurenței, reglementării, taxării, educației cu cel puțin 9% pe an;
10. ameliorarea COMUNICĂRII între autoritățile responsabile cu implementarea politicilor economice și agenții economici și implicarea mai puternică a cetățenilor cu 10%.