După economia Caritas și integrarea europeană, România are nevoie de un alt model de creștere și dezvoltare (2) – Andrei Rădulescu

Autor: Andrei Rădulescu

Viziunea mea pentru economia României pe termen mediu este bazată pe cinci piloni.

1. VIITORUL ÎNCEPE ASTĂZI

Pentru un ritm sustenabil de creștere și dezvoltare pe termen mediu și lung, România trebuie să accelereze reformele structurale începând de astăzi, cu accent, în primul rând, pe investiții în cercetare-dezvoltare, pentru generarea de TALENT și încurajarea acestuia să lucreze în România.

Este cunoscut faptul că diferența de performanță între țări pe termen mediu este determinată de CAPITALUL UMAN, iar România se situează astăzi pe ultimul loc din Uniunea Europeană din perspectiva alocărilor pe cercetare-dezvoltare (sub 0,5% din PIB, spre deosebire de media europeană de peste 2%) și pe ultimele locuri la indicele competitivității digitale (după cum se poate nota în Graficul 1).

Prin urmare, România trebuie să implementeze acum măsuri pentru ameliorarea capitalului uman, crearea de centre puternice de cercetare și inovare, creșterea flexibilității pe piața forței de muncă și accelerarea implementării progresului tehnologic.

1. SUNTEM CEEA CE FACEM CONSECVENT

Astăzi România se poziționează pe ultimele locuri din Uniunea Europeană din perspectiva calității reglementării și nivelului de dezvoltare al pieței financiare.

Acest aspect are impact negativ pentru costurile de reglementare (după cum se poate observa în Graficul 2) și pentru costurile financiare ale companiilor și populației, cu consecințe pe termen mediu din perspectiva dinamicii investițiilor productive, calității și eficienței acestora și bunăstării populației.

Prin urmare, România trebuie să implementeze măsuri pentru reducerea reglementării și creșterea gradului de calitate a reglementării și să accelereze reformele pentru dezvoltarea pieței de capital (este necesară creșterea numărului de companii listate, precum și majorarea numărului de investitori).

De asemenea, sunt necesare măsuri de consolidare fiscal-bugetară, cu accent pe automatizarea fluxurilor de venituri-cheltuieli publice, prioritizarea cheltuielilor și eficientizarea acestora, reforma administrației publice (inclusiv prin digitalizare) și diminuarea economiei informale.

1. MUNCA NU SE TERMINĂ NICIODATĂ

În contextul Marilor Transformări din economia mondială și la nivelul Uniunii Europene România trebuie să implementeze măsuri pentru accelerarea tranziției la ECONOMIA VERDE și ECONOMIA CIRCULARĂ.

România dispune de importante resurse de energie, dar sunt necesare măsuri pentru creșterea ofertei de energie din surse regenerabile, inclusiv prin scutirea de impozit pentru investițiile derulate în acest domeniu.

De asemenea, trebuie ameliorată eficiența licitațiilor publice și trebuie adoptate măsuri pentru o mai bună integrare a piețelor energie, financiară, digitală, educație și sănătate, atât cu piețele țărilor Uniunii Europene, cât și cu piețele statelor din regiune.

Pe de altă parte, în pofida măsurilor din ultimii ani, România continue să se poziționeze pe ultimele locuri în Uniunea Europeană din perspectiva indicelui de dezvoltare a pieței financiare, aspect reflectat în Graficul 3.

Prin urmare, sunt necesare noi măsuri care să contribuie la creșterea numărului de emitenți (companii private, companii de stat) și majorarea numărului de investitori pe piața de capital, aspect fundamental pentru reducerea costurilor de finanțare pe termen mediu.

1. OPORTUNITĂȚILE APAR ÎN FIECARE ZI

Începând cu 1990 România a înregistrat fără întrerupere deficit la nivelul contului curent al balanței de plăți, evoluție determinată și de implementarea în formă frecventă a politicilor fiscal-bugetare și de venituri pro-ciclice.

În acest context, România trebuie să implementeze măsuri pentru ameliorarea competitivității economice (inclusiv investiții importante în industria agro-alimentară și în industria chimică, domenii care contribuie semnificativ la deficitul comercial cu bunuri), dar și a DIPLOMAȚIEI ECONOMICE, pentru dezvoltarea relațiilor economice, atât cu țările Uniunii Europene, cât și cu statele din ASIA, AFRICA și AMERICA.

Deși gradul de deschidere al economiei (măsurat ca ponderea în PIB a exporturilor și importurilor totale) a crescut semnificativ, de la 63,5% în 2007 la 83,1% în 2023, România continue să se poziționeze la o distanță importantă atât comparativ cu Polonia (110,5%), Cehia (133%) și Ungaria (157,1%), cât și raportat la media Zonei Euro (97.5%). În 2024 gradul de deschidere s-a diminuat la 77,3% în România, potrivit datelor Eurostat. Este un nivel cu mult sub cele înregistrate în Polonia (100,4%), Cehia (131,9), Ungaria (143,8%) și Zona Euro (94,7%).

De asemenea, România trebuie să lanseze AGENDA pentru orizontul 2040 și să creioneze măsurile de politică economică pentru atingerea obiectivelor de performanță macroeconomică și dezvoltare.

1. NU EXISTĂ NIMIC PERMANENT ÎN AFARĂ DE SCHIMBARE

Experiența altor țări din Uniunea Europeană exprimă faptul că procesul de convergență economică europeană nu este o autostradă cu sens unic, că accesul la PIAȚA UNICĂ nu este suficient dacă nu este însoțit de reforme structurale în formă continuă.

România dispune de resurse, iar soluții pentru alocarea optimă a acestora au fost propuse permanent de specialiști (externi și interni) pe parcursul ultimelor decenii.

Trebuie însă să implementăm permanent (de la macro la micro și de la micro la macro) reforme care să contribuie la ameliorarea factorului total de productivitate, prin orientarea pe calitatea capitalului uman, încorporarea progresului tehnologic și promovarea unui spirit românesc de convergență spre standardele din țările dezvoltate.

Se pot face reforme, se pot genera șocuri de productivitate și în România, s-a întâmplat în ultimele decenii când statul s-a confruntat cu imposibilitatea finanțării și a trebuit să solicite acorduri de finanțare internațională.

România trebuie să exploateze potențialul unei ameliorări a gradului de integrare între regiuni, prin investiții inteligente, care să includă și capitalul uman, nu doar infrastructura rutieră.

Este însă nevoie de o ameliorare a comunicării din partea autorităților responsabile cu implementarea politicilor economice și de creșterea gradului de cultură economico-financiară la nivelul populației și companiilor.

Sunt necesare atât o participare mai activă a companiilor mici și mijlocii din România pe PIAȚA UNICĂ Europeană, cât și o implicare mai puternică a cetățenilor în ceea ce privește politicile economice, interne și europene.

Nu suntem cu nimic mai prejos comparativ cu alte popoare, este însă necesară o coagulare care să permită o cultură a spiritului românesc în Europa, cu orientare spre dezvoltare în permanență, prin accent pe investiții de calitate, muncă intelectuală de nivel ridicat și promovarea produselor și serviciilor românești.