Autor: Andrei RĂDULESCU, Membru al Comitetului Bretton Woods (singurul economist din România și țările Europei Centrale și de Est), Cercetător Senior, Institutul de Economie Mondială din cadrul Academiei Române și membru al Centrului de Excelenţă în Comerţ Exterior (proiect lansat de Academia Română, Academia de Studii Economice din Bucureşti şi Institutul Naţional de Statistică)
Conform raportului IMD România se situează în acest an pe locul 50 la nivel mondial din perspectiva competitivității, o poziție în deteriorare comparativ cu locul 48 înregistrat în 2023, după cum se poate observa în graficul de mai sus.
În ceea ce privește analiza pe țările membre ale Uniunii Europene, România se situează pe locul 23 în clasamentul competitivității în acest an, poziții inferioare fiind ocupate de Croația, Ungaria, Bulgaria și Slovacia.
Raportat la anul anterior, în acest an România și-a ameliorat performanța macroeconomică, urcând cu patru locuri până la poziția 47, o evoluție determinată, în principal, de continuarea ciclului investițional post-pandemie (formarea brută de capital fix s-a majorat cu o rată anuală în accelerare în 2023).
De asemenea, creșterea forței de muncă, majorarea rezervelor internaționale, climatul pozitiv din piața de capital și stabilitatea cursului de schimb sunt factori care au contribuit la ameliorarea performanței macroeconomice în acest clasament internațional al competitivității.
Pe de altă parte, se evidențiază deteriorarea din perspectiva eficienței politicilor guvernamentale, România situându-se în 2024 pe locul 48, în scădere cu două poziții raportat la 2023.
Se evidențiază scăderea înregistrată la nivelul componentelor contracte publice, birocrație, poluare, protecționism și legislația muncii în 2024 comparativ cu 2023.
De asemenea, România a pierdut cinci poziții în 2024 comparativ cu 2023, situându-se pe locul 54 din perspectiva eficienței mediului de afaceri. Acest indicator măsoară performanța companiilor din perspectiva componentelor structurale, inovare, profitabilitate și responsabilitate.
Totodată, pe domeniul infrastructură (măsura în care resursele bază, tehnologice, științifice și umane satisfac nevoile companiilor) România a pierdut un loc în 2024 comparativ cu anul anterior, situându-se pe poziția 51 la nivel mondial.
Conform specialiștilor IMD printre cele mai importante puncte de atractivitate pentru mediul de afaceri pe care le oferă România în prezent se numără forța de muncă calificată, nivelul ridicat de școlarizare, accesul la finanțare, atitudinea deschisă și pozitivă, relațiile pe piața forței de muncă, dinamica economiei și competitivitatea din perspectiva costurilor.
Pe de altă parte, raportul IMD atrage atenția cu privire la provocările cu care se confruntă România din perspectiva competitivității în acest an: nivelul ridicat al inflației, ajustarea finanțelor publice, accelerarea investițiilor în cercetare, dezvoltare și inovare, susținerea companiilor în implementarea transformărilor digitale și ameliorarea sistemelor de învățământ și sănătate.
Evoluțiile mai multor indicatori macroeconomici de la începutul anului până în prezent exprimă o probabilitate ridicată ca economia României să piardă din competitivitate și în acest an.
Acest scenariu este susținut și de continuarea tendinței de apreciere la nivelul cursului de schimb real efectiv al monedei naționale. Din perspectiva ritmului anual, acest barometru al competitivității internaționale a crescut pentru a 33-a lună consecutiv în iunie, în prima jumătate din acest an fiind înregistrat cel mai ridicat nivel din 2007 (conform datelor Băncii Reglementelor Internaționale), aspect evidențiat în graficul de mai jos.
De altfel, deficitul de cont curent al balanței de plăți s-a intensificat de la 6,9 miliarde EUR în perioada ianuarie – mai 2023 la 9,2 miliarde EUR în primele cinci luni ale anului curent, conform statisticilor comunicate de Banca Națională a României (BNR) la jumătatea lunii iulie.
Se evidențiază intensificarea deficitului comercial cu bunuri, la 12,3 miliarde EUR în primele cinci luni din 2024, de la 10,9 miliarde EUR în intervalul similar din 2023.
Totodată, situația finanțelor publice interne s-a deteriorat în 2024, datele publicate de Eurostat indicând un raport deficit bugetar/PIB de 7,0% în România în trimestrul I, cel mai ridicat din trimestrul III 2022 și, totodată, nivelul maxim din rândul țărilor membre ale Uniunii Europene.
În acest context, probabilitatea implementării de măsuri de consolidare fiscal-bugetară în trimestrele următoare este foarte ridicată, o majorare a nivelului de impozitare urmând să prezinte consecințe nefavorabile pentru competitivitatea economiei naționale.
Nu în ultimul rând, din perspectiva componentelor structurale ale competitivității în era Revoluției Digitale și Revoluției Inteligenței Artificiale România continuă să se poziționeze la coada clasamentului Uniunii Europene din perspectiva investițiilor în cercetare, dezvoltare și inovare, dar și a indicelui economiei și societății digitale, factori cu impact pentru evoluția competitivității pe termen mediu.
***
Raportul este elaborat anual de mai bine de trei decenii de catre Centrul de Competitivitate din cadrul IMD (Institute for Management Development) de la Laussane, echipa fiind coordonata de Profesorul Arturo Bris.
| Știri BVB