Economia României în creștere cu un ritm anual de doar 0,1% în trimestrul I (Andrei Rădulescu)

de Andrei RĂDULESCU, Membru al Comitetului Bretton Woods (singurul economist din România și țările Europei Centrale și de Est), Cercetător Senior, Institutul de Economie Mondială din cadrul Academiei Române

Institutul Național de Statistică (INS) a publicat în această dimineață primele estimări (flash) cu privire la evoluția economiei naționale în trimestrul I din 2024.

Statisticile exprimă consolidarea tendinței din ultimele trimestre, de evoluție cu o dinamică anuală inferioară ritmului potențial (determinat de structura factorilor de producție), într-un context caracterizat prin provocări fără precedent pe plan internațional și o serie de factori interni, inclusiv creșterea costurilor reale de finanțare și perspectivele de implementare de noi măsuri în direcția ajustării finanțelor publice.

Astfel, conform datelor comunicate de INS în această dimineață, PIB-ul României a crescut cu un ritm trimestrial de 0,5% în primul trimestru al anului curent, în redinamizare după ajustarea cu o rată trimestrială de 0,6% înregistrată în ultimul trimestru din 2023.

Din perspectiva an/an (trimestrul I 2024 comparativ cu trimestrul I 2023) economia națională a crescut cu doar 0,1%.

Este cea mai slabă evoluție din trimestrul I 2021, după cum se poate nota în graficul de mai sus.

Analiza indicatorilor comunicați lunar exprimă faptul că decelerarea ritmului anual de creștere din economia națională în trimestrul I a fost determinată de provocările cu care se confruntă cererea internă, în contextul tendinței de majorare a costurilor reale de finanțare (pe fondul atenuării presiunilor inflaționiste) și perspectivelor de implementare de noi măsuri de consolidare fiscal-bugetară în trimestrele următoare.

Astfel, conform datelor comunicate recent de INS producția industrială s-a ajustat cu un ritm anual de 2,7% în perioada ianuarie – martie 2023, evoluție influențată și de climatul dificil din sfera comerțului internațional și de provocările structurale cu care se confruntă economia Zonei Euro (nucleul dur al Uniunii Europene și, totodată, principalul partener economic al României).

De asemenea, lucrările de construcții (sector intensiv în capital și forță de muncă) au scăzut cu 10,8% în perioada ianuarie – februarie 2024 comparativ cu primele două luni din anul 2023, în contextul ajustării severe pe segmentul rezidențial (cu 41,2%), potrivit datelor INS.

Pe de altă parte, volumul vânzărilor din comerțul cu amănuntul (variabilă de referință pentru consumul privat, principala componentă a PIB) s-a majorat cu o dinamică de 6,4% în trimestrul I 2024 raportat la perioada similară din 2023, evoluție susținută de climatul pozitiv din piața forței de muncă.

Evoluțiile din sfera economiei reale în primele trei luni ale anului curent reprezintă un semnal de alarmă cu privire la epuizarea modelului de creștere și dezvoltare din România din perioada de după aderarea la Uniunea Europeană.

Acest model a fost bazat pe influxuri masive de capital și pe un mix neadecvat de politici economice, România continuând să înregistreze și în 2024 cu cel mai ridicat nivel al dezechilibrului macroeconomic general din rândul țărilor membre ale Uniunii Europene.

Din perspectiva structurală, economia națională se confruntă cu provocarea ajustării finanțelor publice pe termen scurt, care s-ar putea realiza într-o formă forțată, dacă pe piețele financiare vom asista la intensificarea severă a percepției de risc.

Scenariul unor ajustări de amploare pe piețele financiare internaționale pe termen scurt are o probabilitate în creștere, în contextul nivelului ridicat al costului real de finanțare din Statele Unite (la maximul din vara anului 2007) și semnalelor recente ale Rezervei Federale (menținerea ratei de dobândă la un nivel ridicat pentru o perioadă mai lungă), gradului înalt de îndatorare a țărilor dezvoltate (mai ales în SUA), supraevaluării piețelor de capital și semnalelor țărilor din Sudul Global în direcția identificării de alternative la dolarul american.

Totodată, din perspectiva termenului mediu economia României se confruntă cu provocarea accelerării reformelor structurale, în contextul în care, în prezent, ne poziționăm la coada clasamentului Uniunii Europene pe indicatori precum digitalizare, implementarea inteligenței artificiale și investițiile în cercetare-dezvoltare.

În scenariul macroeconomic central elaborat prin implementarea de metode macroeconometrice standard și utilizarea datelor Eurostat/INS (inclusiv estimările comunicate astăzi) economia României ar putea crește cu un ritm anual de 1,6% în 2024.

Conform acestor previziuni cererea internă va decelera pronunțat în acest an, pe fondul temperării dinamicii anuale a investițiilor productive, după avansul cu 14,4% din 2023 (cel mai bun ritm din 2008), în contextul persistenței incertitudinilor (externe și interne), nivelului ridicat al costurilor reale de finanțare și provocărilor din sfera finanțelor publice (raportul deficit bugetar/PIB s-a intensificat la 2,06% în primul trimestru din 2024, conform datelor publicate recent de Ministerul de Finanțe).

INS va comunica estimările provizorii (1) cu privire la evoluția PIB-ului și componentelor din trimestrul I pe 7 iunie 2024.