Economia Turciei a avut o performanţă mai bună decât pieţele emergente şi ţările din G20,exceptând China

Economia Turciei a crescut cu 1,8% în 2020, fiind una dintre puţinele ţări pe plan global care a evitat recesiunea, în contextul pandemiei de coronavirus (COVID-19), arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică TurkStat, transmit DPA, Reuters şi publicaţia Daily Sabah, citate de Agerpres.

În trimestrul patru din 2020, PIB-ul Turciei a crescut cu 5,9% în ritm anual şi cu 1,7% în ritm trimestrial.

Deşi a avut o performanţă mai bună decât toate pieţele emergente şi ţările din G20, exceptând China, Turcia a înregistrat avansul cu un preţ: creditarea ieftină a accelerat deprecierea record a lirei turceşti, a dus la scăderea rezervelor valutare şi la majorarea inflaţiei până la 15%.

Analiştii intervievaţi de Reuters se aşteptau în trimestrul patru din 2020 la un avans al economiei de 7,1% în ritm anual şi de 2,3% pe ansamblul anului trecut.

Majoritatea economiilor mondiale au înregistrat scăderi în 2020 şi au intrat în recesiune, ţările emergente şi în curs de dezvoltare raportând un declin de aproximativ 2,4% în 2020, conform datelor FMI. Creşterea PIB-ului Turciei ar putea ajunge la 6% în 2021, apreciază instituţia financiară.

După anunţarea datelor TurkStat, moneda Turciei s-a apreciat cu 1,5%, iar cotaţia era de 7,3175 lire/dolar.

Lira turcească a fost una dintre monedele emergente cu cele mai proaste performanţe în 2020, după o depreciere de 25% în raport cu dolarul, ca urmare a îngrijorărilor cu privire la diminuarea rezervelor valutare ale Turciei şi a capacităţii Băncii Centrale de a face faţă nivelului ridicat al inflaţiei.

Douglas Winslow, analist al agenţiei de evaluare financiară Fitch Ratings, a declarat recent pentru Reuters că Turcia nu a înăsprit suficient politica monetară pentru sprijinirea lirei, iar rezervele valutare ale ţării şi finanţarea externă rămân elemente potenţial negative.

Banca Centrală a Turciei are “o independenţă limitată” faţă de presiunile politice pentru rate mai scăzute ale dobânzii “şi un istoric care arată că răspunde lent la evenimente”, ceea ce sporeşte riscul instabilităţii pieţei şi al dezechilibrelor externe, a apreciat Winslow.