Edward CREȚESCU, Regista: Sunt peste 3000 de instituții publice care vor să se digitalizeze, iar fondurile din PNRR pot ajuta foarte mult – VIDEO

Sunt peste 3000 de instituții publice care vor să se digitalizeze, inclusiv primării de comune și sate, iar fondurile din PNRR vor da un mare impuls acestui fenomen, a declarat Edward CREȚESCU, General Manager Regista, la Forumul România Digitală.

Acesta a explicat: “Regista a digitalizat și eficientizat activitatea internă a peste 1100 de instituții și companii din toate cele 41 de județe ale țării. Până în acest moment, Regista a lucrat cu 1140 de instituții publice în România, care au digitalizat din 2016 în jur de 32 milioane de documente. Cred că, de fapt, stăm mult mai bine decât există percepția publică.

Ne așteptăm la un mare impuls având în vedere fondurile din PNRR. Sunt peste 3000 de primării în România, precum și multe alte instituții publice cum ar fi școli, teatre, universități, spitale, și toate acestea au nevoie digitalizare, de platforme software care să le ajute să digitalizeze documentele.

Cred că ar trebui să fim mai optimiști pentru că deja a fost făcut mult efort în ultimii trei ani, mai ales din cauza pandemiei. Mulți cetățeni cer digitalizare din partea primăriilor, inclusiv din partea primăriilor de comune și sate.

Lucrând cu aproape 1200 de instituții, suntem optimiști pentru că vedem realitatea la nivel celular, unde oamenii chiar sunt interesați de digitalizare, primarii realizează acest lucru, și observăm dorința primarilor de a lucra digital.

Referitor la proiectele cu fonduri PNRR, acestea sunt foarte utile, dar au niște termene de implementare absolut imposibile, cu două- trei luni de dezvoltare customizată pentru fiecare primărie în parte, ceea ce nu știu cât este de fezabil. Chiar sunt curios să vedem peste 1-2 ani cum a decurs această implementare. Autoritățile realizează această neconcordanță, dar, din păcate, din cauza unor constrângeri de natură contractuală, pentru a accesa și obține fondurile, nu au încotro decât să meargă mai departe cu proiectele respective. Noi încercăm cât se poate mult să ajutăm instituțiile cu care lucrăm, dar și pe cele care vor să se digitalizeze, de la registratură, până la management de documente, plăți de taxe și impozite locale, urbanism digital etc”.

La întrebarea câte primării de la sate și de la orașe mici au cerut să aibă digitalizare, Edward CREȚESCU a spus: “Dacă ne referim la proiectele care vor fi finanțate prin fonduri europene, o treime sau aproape spre jumătate au semnat deja contractele de finanțare. Este important de menționat că un contract de finanțare este diferit de contractul de implementare, de dezvoltare în sine a unui produs sau a unei platforme. Mă aștept ca acest procentaj să se ducă undeva spre 80-90% și atunci o să vedem într-adevăr o paletă întreagă de dezvoltări, de platforme digitale care vor fi conectate mai devreme sau mai târziu cu cloud-ul guvernamental. Cred că până la finalul PNRR o să avem o implementare destul de largă.
Recunosc că sunt anumite probleme pe care le avem și pe care încercăm să le înțelegem mai bine, după cum ziceam este vorba de acele termene de implementare foarte strânse, care sunt și în acest an și vor fi și în viitor, până la terminarea întregului proiect cu PNNR. Nu știm cât de multă capacitate există și din partea primăriilor pentru că din păcate primăriile și instituțiile publice se confruntă cu deficit de personal, dar noi încercăm cât se poate de mult să-i ajutăm. Unele concepte sunt destul de dificile și aici cred că este și responsabilitatea noastră să venim cu o mică simplificare a proceselor interne, nu doar să le oferim o platformă software”.

Despre competențele IT ale funcționarilor din primării și reticența acestora la nou, domnul Crețescu a spus: „Reticența ține foarte mult de fiecare om în parte. Mulți funcționari sunt deschiși la nou – observăm la nivelul satelor și comunelor că oamenii vor să aibă o muncă mai ușoară. Ei realizează că se confruntă cu zeci, sute, mii de documente în fiecare lună, în fiecare an, pentru că ei trebuie să facă managementul lor și volumul de muncă este uriaș.

Inițial sesizăm o anumită reticență, dar, după ce facem anumite demonstrații ale platformelor, după ce îi facem să înțeleagă beneficiile respective, oamenii sunt foarte receptivi, sunt mai mult decât încântați să le folosească și în mod constant primim feedback să se îmbunătățească aplicația”.