Elcen: “ROMINSOLV, în calitate de administrator judiciar al RADET, nu a efectuat niciun demers legal de recuperare a datoriei de 3,7 miliarde lei de la Municipiul București”

Obiectivul Planului de reorganizare a RADET propus de ROMINSOLV (avocatul Gheorghe Piperea, reprezentant al Rominsolv), administratorul judiciar al companiei, a fost ștergerea datoriei RADET față de ELCEN în sumă de aproximativ 3,7 miliarde de lei, susțin oficialii ELCEN, adăugând că acesta a fost un obiectiv urmărit cu obstinență de ROMINSOLV cu neglijarea atribuțiilor pe care legea le stabilește Administratorului Judiciar. 

Reprezentanții ELCEN precizează:  “Cu alte cuvinte, ceea ce a propus ROMINSOLV a fost o viitoare negociere practic imposibilă între RADET(?) și ELCEN cândva peste 3 ani, în cadrul căreia ELCEN s-ar fi aflat în poziția de a solicita achitarea datoriei de 3,7 miliarde lei, iar răspunsul previzibil al RADET (dacă ar mai fi existat la acel moment) ar fi fost: 0 (ZERO) sau NU EXISTĂ FONDURI DISPONIBILE, ceea ce ar fi condus automat la ștergerea datoriei”.    

Referitor la respingerea planului de reorganizare al RADET respins de Curtea de Apel București, oficialii ELCEN susțin: “RADET a fost subfinanțată în această perioadă de 3 ani de la intrarea în insolvență, iar resursele financiare ale PMB au fost direcționate către alte acțiuni considerate prioritare, așa cum reiese chiar din Addendum-ul la Planul de Reorganizare al RADET publicat în B.P.I. la 21.12.2018, unde ROMINSOLV evidențiază lipsa resurselor financiare pentru susținerea planului de reorganizare al RADET: ,,Primăria Municipiului București nu a aprobat componenta de finanțare, astfel că Planul de reorganizare rămâne cu același program de plăți generat doar de activitatea curentă”, activitate curentă ce a generat doar pierderi””.

Conform ELCEN, instanța de judecată a decis în mod irevocabil să confirme constatarea anterioară a Judecătorului Sindic în baza căreia Planul de reorganizare al RADET nu întrunește condițiile de legalitate și viabilitate: “Decizia instanței s-a bazat pe următoarele motive:

• Planul RADET prevede achitarea creanțelor creditorilor în proporție de 95% în afara termenului de reorganizare fără acordul expres al creditorilor și în contradicție cu scopul procedurii de insolvență. Judecătorul Sindic a fost nevoit să constate că: ” „…prin plata a 95% din datoriile debitoarei, respectiv după expirarea perioadei de reorganizare și pe baza unor negocieri viitoare, este de natură a încălca în esența ei procedura insolvenței și scopul acesteia astfel cum este prevăzut de art. 2 din Legea nr. 85/2014” și să pronunțe falimentul RADET.
• Planul de reorganizare al RADET prezintă, pe lângă lipsa aprobării acestuia de către CGMB, inconsistențe privitoare la gradul de acoperire al creanțelor, precum și inexistența unor surse concrete de finanțare.

Judecătorul Sindic: „deși administratorul judiciar arată că toate creanțele debitoarei urmează a fi achitate, condiția de mai sus nu este îndeplinită …”  precum și faptul că „… prelungirea termenului de plată dincolo de cei trei ani în care se poate derula planul, nu poate avea loc decât cu acordul expres al creditorilor, or, din probatoriul administrat nu reiese existența unui astfel de acord.”

• Planul RADET nu era viabil din punct de vedere al soluției de reorganizare încă de la momentul propunerii acestuia (februarie 2018), deoarece soluția reținută (fuziunea prin absorbție a ELCEN de către RADET) pe lângă faptul că nu era posibil de implementat din punct de vedere legal, nu era aptă să ducă la reorganizarea celor două entități deoarece datoriile ELCEN ar fi urmat să fie preluate de către RADET fără indicarea modalității de achitare.

Planul nu a fost supus aprobării CGMB. Nu înțelegem de ce s-a evitat în permanență dezbaterea publică în cadrul CGMB a soluției de reorganizare a sistemului de termoficare.

În lipsa unui plan de reorganizare a RADET care să întrunească toate condițiile legale și economice, nesupus dezbaterii publice și aprobării CGMB,  precum și fără indicarea unor surse de finanțare clare, această soluție nu a putut fi pusă în aplicare, iar instanța a decis pronunțarea falimentului”.

Potrivit ELCEN care invocă prevederile Legii insolvenței și  o hotărâre judecătorească, ROMINSOLV a eșuat în propunerea unei soluții eficiente de reorganizare a RADET: “Subfinanțarea RADET de către PMB este cauza principală a falimentului Regiei. Adevărata problemă a încălzirii din București o reprezintă, de fapt, neplata la data scadentă a subvenției de către Primăria Municipiului București, fapt ce periclitează funcționarea sistemului de încălzire în acest sezon”.   

ELCEN mai acuză: “ROMINSOLV a încălcat prevederile art. 137 din Legea 85/2014 privitoare la  convocarea Adunării creditorilor RADET pentru exprimarea votului asupra Planului de reorganizare al RADET, tergiversând în mod nepermis, aproape un an de zile clarificarea situației juridice a RADET, prin acceptarea și dispunerea unei prorogări a ședinței Adunării creditorilor RADET ,,pentru o dată ce va fi comunicată ulterior”.

Referitor la creanța de 3,7 mld lei reluăm explicația conform căreia prin Planul de Reorganizare al ELCEN aprobat de Adunarea Creditorilor în septembrie 2018 și confirmat de Judecătorul Sindic în octombrie 2018, creanța de 3,7 mld lei a fost actualizată la valoarea de 1,095 mld lei. Această actualizare s-a făcut în urma unei evaluări externe având ca perspectivă durata de recuperare a creanței totale deținute de ELCEN împotriva RADET. Astfel că, soluția prin care Primăria Municipiului București își asuma răspunderea față de creditorii RADET, inclusă ca sursă în planul de reorganizare al acesteia, astfel încât către ELCEN sa se distribuie o sumă egală cu valoarea creanței rezultată din  evaluare de cel puțin 1,095 miliarde lei, era preferabilă din două puncte de vedere:

1. încasarea în totalitate a creanței, la valoarea actualizată a acesteia în interiorul Planului de reorganizare a activității ELCEN;
2. eliminarea incertitudinii și riscurilor asociate unui proces de stabilirea a răspunderii și executarea a Primăriei București într-un orizont de timp foarte mare”.

Conform ELCEN, I.C.C.J. a emis o decizie care se referă la o creanță în valoare de 258.969.243 lei, reprezentând suma neachitată de către Municipiul București către RADET, cu încălcarea prevederilor unui Protocol încheiat între Municipiul Bucureşti, RADET, Ministerul Economiei şi Finanţelor, Electrocentrale Bucureşti SA şi Sucursala Electrocentrale Bucureşti în 18 decembrie 2008, prin care Municipiul București s-a obligat să finanțeze o datorie a RADET București față de ELCEN eșalonată pe o perioada de trei ani.

ELCEN menționează: “Acest Protocol a fost încheiat în vederea eliminării  blocajului financiar, care ar fi condus la blocarea sistemului de producere și alimentare cu energie termică a populației Municipiului București in pragul iernii anului 2008-2009, la data de 18.12.2008.

Neplata acestei creanțe în valoare de 258.969.243 lei, la care se adaugă o altă creanță în valoare de 717.000.000 lei (subvenție neachitată de PMB către RADET) reprezintă, alături de pierderile majore de energie termică cauzate de lipsa investițiilor în sistemul de termoficare din Municipiul București, cauzele principale care au generat intrarea în insolvență a RADET, aspect ce este relevat chiar de către același domn Piperea la capitolul 6 din Raportul asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția insolventei debitorului RADET București, întocmit de administratorul judiciar ROMINSOLV  unde sunt evidențiate cauzele și împrejurările care au condus la insolvența RADET aflate in responsabilitatea Municipiului București.

Așadar, datoria Primăriei nu a fost considerată niciodată de către ICCJ ca fiind inexistentă. Dimpotrivă, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că această sumă este datorată, că ea provine din nealocarea de către Municipiul București a surselor bugetare necesare RADET pentru ca aceasta din urmă să își poată onora la rândul său obligațiile de plată către ELCEN pentru livrarea energiei termice.

A mai reținut ICCJ că această sumă poate fi solicitată Municipiului București de către RADET, întrucât potrivit normelor de drept comun, nu a operat o descărcare de datorie a RADET față de ELCEN, care să facă posibilă solicitarea plății acestei datorii de către ELCEN direct de la Municipiul București.

ICCJ a statuat în același timp că obligația Municipiului București pentru plata sumei datorate exista către RADET și că aceasta din urmă o putea solicita de la Municipiul București.

Considerentele ICCJ: Din analiza Protocolului încheiat la data de 18.12.2008 rezultă că RADET s-a obligat să respecte Graficul de eșalonare a plăților cuprins în Anexa 1 la Protocol, în timp ce Municipiul București s-a obligat să asigure alocațiile bugetare necesare RADET-ului, pentru ca acesta să vireze către ELCEN respectivele sume, în maxim 5 zile de la data la care sumele erau virate de către Municipiul București.

(…) Voința reală a părților semnatare ale Protocolului a fost crearea unui mecanism prin care să se deblocheze situația existentă între RADET și ELCEN, numai că prin acest mecanism instituit prin Protocolul din 18 decembrie 2008, nu s-a încheiat un contract direct între ELCEN și Municipiul București, acesta din urmă obligându-se doar să asigure, alocațiile bugetare către RADET.

În realitate, Municipiul București s-a obligat doar către RADET, în limita dispozițiilor legale, de a asigura alocațiile bugetare necesare plății datoriilor restante ale RADET Către ELCEN (…)

(…) concluzia fiind aceea că Municipiul București s-a obligat doar să asigure alocațiile bugetare necesare RADET (…) nenăscându-se o obligație directă între ELCEN și Municipiul București.”

În acest context, se cuvine menționat faptul că ROMINSOLV, în calitate de administrator judiciar al RADET, nu a efectuat niciun demers legal de recuperare a datoriei de 3,7 mld lei de la Municipiul București, deși neplata acestor subvenții a fost menționată de către ROMINSOLV ca fiind principala cauză de intrare în insolvență a RADET, alături de neefectuarea, de către Municipiul București a investițiilor în retehnologizare.

Lanțul cauzal care a urmat a fost firesc: în contextul în care Municipiul București nu achită subvențiile către RADET, nu efectuează lucrările de modernizare și retehnologizare a instalațiilor, RADET, lipsit fiind de resursele financiare necesare, nu își achită, la rândul său obligațiile financiare către ELCEN și aceasta din urmă intră în insolvență.

Prăbușirea RADET, confirmă toate cele arătate de către ELCEN și justifică pe deplin ultimul demers pe care ELCEN îl putea formula în justiție, respectiv cererea de atragere a răspunderii Municipiului București pentru insolvența RADET.

Aceste demersuri nu sunt nici unele propagandistice, nici gratuite ci pe deplin justificate de obligațiile legale pe care Municipiul București cu bună știință și le-a încălcat în mod repetat și continuu, generând consecințe economice dezastruoase atât asupra sistemului de termoficare al Municipiului București cât și asupra creditorilor RADET și în egală măsură, ai ELCEN.

Falimentul RADET, de care sunt responsabili toți cei care, la acest moment, încearcă să se disculpe, reprezintă dovada certă a faptului că ascunderea adevărului și neluarea unor măsuri necesare pentru salvarea situației reprezintă abordări profund eronate și în niciun caz soluții salvatoare.

Din păcate, cu toții suportăm efectele implacabile ale incompetenței și ignoranței celor care ar fi trebuit să acționeze și nu au făcut-o”.