Elevii vor studia obligatoriu, în clasa a XI-a/a XII-a, “Istoria evreilor. Holocaustul”, începând cu anul școlar 2023—2024, potrivit unui Ordin semnat de Ligia Deca, ministrul educaţiei.
“Art. 1. — Se aprobă programa școlară pentru disciplina Istoria evreilor. Holocaustul, clasa a XI-a/a XII-a, învățământ liceal și profesional, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — Programa școlară prevăzută la art. 1 se aplică începând cu anul școlar 2023—2024.
Art. 3. — Direcția generală învățământ preuniversitar, Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație, inspectoratele școlare și unitățile de învățământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin”, potrivit informaţiilor din Monitorul Oficial.
Potrivit “Programei Şcolare pentru disciplina Istoria evreilor. Holocaustul, clasa XI-a/a XII-a, învățământ liceal și profesional”, introducerea disciplinei școlare “Istoria evreilor. Holocaustul în planul-cadru de învățământ” are drept scop dobândirea de
competențe și perspective noi despre istoria, cultura și tradițiile evreilor din România. Cultivarea memoriei și învățarea toleranței ca exercițiu de sinceritate sunt forme de asumare a propriei identități, iar educația și înțelegerea sunt cele mai bune
modalități pentru a susține democrația și libertatea, pentru a contracara intoleranța și extremismul, mai arată documentul.
Programa mai spune: “Punctul culminant al violenței și al retoricii antisemite l-a reprezentat Holocaustul, una dintre tragediile istoriei secolului al XX-lea, când au fost exterminați circa 6 milioane de evrei, majoritatea din Europa. În prezent, negaționismul și revizionismul pun la îndoială realitatea acestor evenimente tragice, resping și defăimează memoria victimelor Holocaustului, produc în continuare efecte nocive asupra cetățenilor, descoperindu-și noi adepți dispuși să le promoveze. De aceea, pentru înțelegerea corectă a acestei noi discipline școlare este necesar ca programa propusă să răspundă la o serie de întrebări esențiale precum:
— de ce să predăm obiectul de studiu Istoria evreilor. Holocaustul?
— ce să predăm în cadrul disciplinei Istoria evreilor. Holocaustul?
— ce impact are studierea Holocaustului pentru educația tinerilor?
— cum să predăm problematica Holocaustului?
— cu ce resurse predăm această nouă disciplină?”
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
1. Utilizarea critică și reflexivă a surselor istorice pentru argumentarea unor demersuri și alegeri, în acord cu valorile societății democratice
1.1. Sistematizarea informațiilor din diferite tipuri de surse în vederea stabilirii credibilității și a validității opiniilor
— stabilirea tipului de informație subiectivă/obiectivă oferită de surse istorice și mass-media
— exerciții de clasificare a informațiilor din diverse surse, în funcție de un criteriu dat: antisemitism, discriminare, violență, stereotipuri culturale
— realizarea unor investigații având ca tematică varietatea surselor utilizate pentru combaterea antisemitismului, a diverselor forme de discriminare folosind muzica, arta, literatura, filmul, rețele de socializare, presă, interviuri, memorii etc.
1.2. Analiza comparativă a evenimentelor/proceselor/fenomenelor care au generat Holocaustul
— exerciții de comparare a faptelor istorice din perspectivă temporală și spațială în contexte diferite de comunicare
— realizarea de organizatoare grafice care să evidențieze asemănările și deosebirile referitoare la evoluția și caracteristicile antisemitismului
— exerciții de recunoaștere a perspectivelor multiple referitoare la antisemitism, genocid, Holocaust, minorități, crime împotriva umanității
1.3. Exprimarea opiniilor referitoare la impactul evenimentelor/proceselor/fenomenelor istorice asupra societății, prin prisma
multiperspectivității și a diversității culturale
— redactarea și susținerea unui discurs referitor la combaterea antisemitismului în baza informațiilor oferite de surse diferite
— identificarea argumentelor din diferite surse pentru formularea unor judecăți proprii privind evoluția antisemitismului în istorie
— realizarea unor eseuri despre cauzele și consecințele negării unor date, acțiuni, fapte despre antisemitism, Holocaust și crime împotriva umanității
2. Asumarea propriei identități culturale și determinarea modalităților prin care interculturalitatea contribuie la promovarea acceptării celuilalt și a respectării drepturilor omului
2.1. Aprecierea valențelor dialogului intercultural în exprimarea trăsăturilor propriei identități culturale
— realizarea de investigații privind povești de viață ale evreilor din comunitatea locală/națională/internațională, înaintea Holocaustului, în timpul acestuia și după Holocaust
— realizarea de proiecte de grup referitoare la dialogul intercultural dintre cultura iudaică, română și culturile aparținând altor minorități existente pe teritoriul României
— exerciții de identificare a contribuțiilor membrilor comunităților evreiești la dezvoltarea economică și culturală
2.2. Manifestarea unui comportament deschis față de diversitatea culturală
— realizarea de activități dedicate sărbătorilor naționale și religioase, tradițiilor și obiceiurilor evreilor
— redactarea unor articole sau scurte prezentări destinate postării pe rețelele sociale, având ca temă comunicarea interculturală înainte de Holocaust și după acesta, utilizând termeni specifici domeniului: identitate culturală, diversitate culturală, patrimoniu cultural/moștenire culturală, societate interculturală, societate multiculturală
— întocmirea unui cod de conduită interculturală la nivelul comunității
2.3. Demonstrarea unui comportament care valorizează interculturalitatea ca trăsătură a comunității locale
— întocmirea unui portofoliu despre meserii tradiționale ale evreilor, elemente de viață cotidiană, jocuri specifice copilăriei, dansuri tradiționale
— organizarea unor expoziții de fotografii ilustrând monumente istorice, tradiții și obiceiuri ale evreilor raportate la comunitatea în care trăiesc
— realizarea unor proiecte de punere în valoare a locurilor memoriei comunităților evreiești
2.4. Analiza critică a consecințelor stereotipurilor, prejudecăților, rasismului, antisemitismului și a altor forme de discriminare
— exerciții de identificare în surse a cauzelor care au generat stereotipuri, prejudecăți, antisemitismul și alte forme de discriminare a evreilor
— organizarea unor dezbateri având ca temă impactul prejudecăților și al stereotipurilor asupra calității vieții oamenilor
— jocuri de rol: interpretarea rolului unor membri dintr-o comunitate multiculturală în vederea recunoașterii și promovării interculturalității
3. Implicarea responsabilă și creativă în diverse contexte de viață prin respectarea convențiilor de comunicare
3.1. Asumarea de roluri ce implică empatie și respectarea demnității umane
— identificarea unor probleme din comunitate care pot genera conflicte sau situații de excludere/marginalizare a unor grupuri sau
indivizi
— inițierea unor proiecte valorificând experiențele istorice din Holocaust pentru încurajarea coeziunii sociale și a nonviolenței
— realizarea de activități în comunitate pentru a marca evenimente legate de istoria evreilor și Holocaust, implicând metode nonformale (de exemplu: sociodrama, biblioteca vie etc.)
3.2. Raportarea critică la experiențele trecutului pentru promovarea unui comportament democratic
— inițierea și organizarea unui grup de discuții, blog, pagină web în care să promoveze exemple de bună practică în combaterea antisemitismului și a diverselor forme de discriminare
— realizarea unui e-book și audiobook cu conținuturi precum „Povestea unei personalități”, „Drepți între popoare”, supraviețuitori ai Holocaustului, oameni de cultură evrei etc.
— întocmirea unei baze de date referitoare la organizațiile și instituțiile din trecut și din prezent care s-au implicat activ în combaterea antisemitismului și a oricărei forme de discriminare sau genocid.
Disciplina școlară Istoria evreilor. Holocaustul este parte componentă a trunchiului comun din curriculumul liceal și profesional, ca urmare a aplicării Legii nr. 276/2021 privind unele măsuri pentru studierea istoriei evreilor și a Holocaustului. Noua
disciplină școlară are un rol important în formarea tinerilor ca cetățeni europeni responsabili, oferind un cadru educațional prin care elevii să cunoască și să înțeleagă ceea ce s-a întâmplat în trecut. Programa a fost elaborată pentru 1 oră/săptămână, pe
durata unui an școlar, fiind aplicată la:
— clasa XI-a, cursuri de zi, învățământ liceal și profesional și învățământ liceal seral, filieră tehnologică;
— clasa a XII-a, învățământ profesional special, învățământ special ciclul superior al liceului, filiera tehnologică și învățământ liceal seral, filieră teoretică.
Contribuția acestei noi discipline la profilul absolventului de liceu este de a-l face:
— autonom în cunoaștere, creativ și deschis spre învățarea pe tot parcursul vieții, pentru a fi capabil să facă față provocărilor societății globale în continuă schimbare, economiei cunoașterii și dezvoltării durabile;
— încrezător în propriile forțe, capabil să comunice și să coopereze cu ceilalți, dovedind respect și empatie pentru alteritate;
— responsabil, asumându-și conștient valori naționale și globale;
— informat, activ și proactiv, contribuind în mod eficient la asimilarea și consolidarea sistemului de valori promovat de societate.
* Institutul Elie Wiesel se retrage din grupul de redactare a programei pentru studiul Holocaustului
Institutul “Elie Wiesel” a luat act despre semnarea ordinului nr. 5344/ 09.08.2023 privind programa şcolară a disciplinei “Istoria Evreilor. Holocaustul” şi îşi exprimă speranţa că anul şcolar 2023-2024 va oferi cadrul adecvat pentru un parcurs educaţional care să aducă elevilor de la liceu şi şcoala profesională un plus de cunoştinţe, înţelegere şi empatie faţă de tragedia evreilor din România în
timpul regimului Ion Antonescu.
Cu toate acestea, întrucât Institutul, prin legea 276 / 2021, a fost desemnat colaborator al Ministerului Educaţiei în procesul de elaborare al programei şcolare, acesta face următoarele precizări:
“În martie 2022, Ministerul Educaţiei a înfiinţat un Grup de lucru pentru elaborarea acestei programe. Din partea Institutului “Elie Wiesel” au participat şase dintre cei 14 membri ai grupului. Până în septembrie 2022, grupul de lucru a parcurs toţi paşii procedurali stabiliţi de către minister pentru elaborarea unei programe şcolare, iar coordonatorul grupului a înaintat documentul pentru aprobarea
ministrului.
Deşi procedura a fost încheiată, grupul de lucru s-a mai reunit în ianuarie şi aprilie 2023, la solicitarea coordonatorului, pentru a analiza diverse puncte de vedere venite după încheierea procedurii.
Menţionăm că în tot acest timp Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie (CNPEE), entitatea ministerului responsabilă de programe, nu a transmis grupului de lucru un aviz nefavorabil proiectului de programă, singura situaţie în care reluarea procedurilor este posibilă.
În 31 iulie 2023 membrii grupului au primit o variantă de programă modificată precum şi solicitarea de a exprima acordul asupra acesteia.
Institutul “Elie Wiesel”, în urma consultării experţilor care îl reprezintă în grupul de lucru, a notificat CNPEE asupra modalităţii neconforme de a solicita o nouă opinie grupului de lucru precum şi faptul că unele modificări reprezintă inadvertenţe faţă de scopul şi valorile care au stat la baza promovării acestei discipline. Astfel, Institutul a comunicat că nu participă la această nouă rundă de consultări şi, în cazul aprobării noii variante, se va retrage din grupul de lucru”.
| Știri BVB