Folosim cookie-uri pentru a analiza traficul și a îmbunătăți experiența ta.
RefuzInstitutul pentru Energie (EI), în colaborare cu Kearney și KPMG, au publicat, recent, cea de-a 74-a ediție a Statistical Review of World Energy, oferind prima imagine completă a datelor energetice globale pentru 2024.
Într-un an în care temperaturile medii ale aerului au depășit în mod constant pragul de încălzire de 1,5 °C, emisiile globale de CO₂ echivalent provenite din energie au crescut cu 1 %, înregistrând un nou record, al patrulea în tot atâția ani.
Energia eoliană și solară au înregistrat o creștere impresionantă de 16% în 2024, de nouă ori mai rapidă decât cererea totală de energie. Cu toate acestea, această creștere nu a compensat pe deplin creșterea cererii în alte părți, consumul total de combustibili fosili crescând cu puțin peste 1%, evidențiind o tranziție definită atât de dezordine, cât și de progres.
Cererea de țiței în țările OCDE a rămas constantă, după o ușoară scădere în anul precedent. În schimb, țările din afara OCDE, unde se concentrează o mare parte din creșterea cererii mondiale de energie și unde combustibilii fosili continuă să joace un rol dominant, au înregistrat o creștere a cererii de petrol de 1%. De remarcat este faptul că cererea de țiței din China a scăzut în 2024 cu 1,2 %, ceea ce indică faptul că 2023 ar putea fi anul în care s-a atins un nivel maxim. În alte părți, cererea mondială de gaze naturale a înregistrat o revenire, crescând cu 2,5 %, pe fondul reechilibrării piețelor gazelor naturale după scăderea din 2023. Cererea de cărbune a Indiei a crescut cu 4 % în 2024 și este acum egală cu cea a CSI, Americii de Sud și Centrale, Americii de Nord și Europei la un loc.
Aceste tendințe subliniază un adevăr dur: în timp ce energia regenerabilă se dezvoltă mai rapid ca niciodată, cererea globală crește și mai rapid. În loc să înlocuiască combustibilii fosili, energiile regenerabile se adaugă la mixul energetic global. Acest model, marcat de creșterea simultană a energiei curate și a energiei convenționale, ilustrează barierele structurale, economice și geopolitice care stau în calea realizării unei tranziții energetice globale cu adevărat coordonate.
Andy Brown OBE FEI, președintele Energy Institute, a declarat: „Datele din acest an reflectă o imagine complexă a tranziției energetice globale.
Electrificarea se accelerează, în special în economiile în curs de dezvoltare, unde accesul la energie modernă se extinde rapid. Cu toate acestea, ritmul de implementare a energiilor regenerabile continuă să fie depășit de creșterea globală a cererii, 60% din aceasta fiind satisfăcută de combustibilii fosili. Rezultatul este un al patrulea an consecutiv de emisii record, care evidențiază provocările structurale în alinierea consumului global de energie la obiectivele climatice.”
„Toate sursele majore de energie, inclusiv energia nucleară și hidroenergia, au atins niveluri record de consum (pentru prima dată din 2006), reflectând creșterea cererii globale”, a comentat dr. Nick Wayth CEng FEI, CEO al Energy Institute. „Nicio țară nu a influențat mai mult acest rezultat decât China. Expansiunea rapidă a capacității sale de energie regenerabilă, alături de dependența continuă de cărbune, gaz și petrol, determină tendințele energetice globale. Amploarea și direcția alegerilor energetice ale Chinei vor fi decisive în determinarea capacității lumii de a asigura un viitor energetic sigur, accesibil și cu emisii reduse de carbon.”
Dr. Romain Debarre, partener și director general al Energy Transition Institute, Kearney, a declarat: „Anul trecut a reprezentat un alt punct de cotitură pentru energia globală, determinat de tensiunile geopolitice crescânde. Securitatea energetică, accesul la resurse și suveranitatea tehnologică au acum prioritate față de obiectivele climatice. Datele din acest an relevă trei tendințe care modelează peisajul energetic: consumul de energie este în creștere, dar modelele se schimbă; electrificarea se accelerează rapid; iar tranziția energetică rămâne haotică.
„Asistăm în timp real la pericolele reale ale diferențelor regionale și la costul inacțiunii. Emisiile record de gaze cu efect de seră și temperaturile în creștere din 2024 sunt un semnal de alarmă asurzitor. Avem strategiile, tehnologiile și know-how-ul necesare pentru a realiza tranziția energetică printr-o abordare integrată, sigură și centrată pe oameni. Acum, trebuie să trecem de la promisiuni la acțiuni, la scară largă și cu rapiditate.”
Wafa Jafri, responsabilă pentru strategia în domeniul energiei și resurselor naturale și parteneră KPMG în Regatul Unit, a observat: „COP28 a stabilit o viziune ambițioasă de triplare a energiei din surse regenerabile la nivel mondial până în 2030, dar progresele sunt inegale și, în ciuda creșterii rapide observate la nivel global, nu suntem încă la ritmul necesar, deoarece cererea de energie continuă să crească. Datele din acest an evidențiază modul în care Europa se confruntă cu o realitate dură, în care creșterea ratelor dobânzilor și a costurilor lanțului de aprovizionare încetinesc progresele în domeniul energiei din surse regenerabile, în timp ce China și alte piețe emergente continuă să stimuleze creșterea la scară largă.
Ceea ce se conturează nu este o tranziție uniformă, ci una haotică.
Liderii care se confruntă cu această situație trebuie să privească dincolo de titlurile din presă și să se concentreze pe rezultate concrete, oportunități regionale și strategii construite pentru reziliență, întrucât toate aspectele trilemmei energetice – accesibilitatea, securitatea aprovizionării și decarbonizarea – concurează pentru a deveni prioritare.”
Cu o creștere de 4 %, cererea de energie electrică a continuat să depășească creșterea totală a cererii de energie, un indicator al faptului că sistemul energetic mondial continuă să se electrifice. Energia eoliană și solară au continuat să fie domeniile cu cea mai rapidă creștere din sistemul energetic, înregistrând o creștere de 16 % în 2024.
China a reprezentat 57 % din noile capacități adăugate, energia solară aproape dublându-se în doar doi ani. În ultimul deceniu, China și-a dublat aproape aprovizionarea cu energie electrică, adăugând 405 TWh mai mult decât întreaga producție de energie electrică a Europei în 2024. Numai în 2024, în toate formele de energie regenerabilă, China a adăugat de două ori mai mult decât SUA, Europa și India la un loc. Utilizarea energiilor regenerabile în țările non-OCDE a crescut de două ori mai mult decât în țările OCDE în ultimul deceniu.
Regiunea Asia-Pacific a fost în avangarda realizării beneficiilor diversificării mixului energetic. Aceasta a reprezentat 50 % din reducerea consumului de combustibili fosili în 2024, urmată de Europa, cu 22 %. Excluzând energia hidroelectrică, China a fost responsabilă pentru 57 % din totalul energiei din surse regenerabile adăugate la nivelul mondial în 2024.
Emisiile de carbon au crescut cu aproximativ 1% în 2024, depășind nivelul record stabilit în anul precedent și ajungând la 40,8 GtCO2 e.
Din 2010, energiile regenerabile și nucleare au evitat emisiile de aproximativ 109 gigatone de gaze cu efect de seră legate de energie, aproximativ de 2,5 ori mai mult decât cantitatea totală emisă la nivel mondial în 2024.
China rămâne cel mai mare emitator de gaze cu efect de seră din lume, reprezentând aproximativ o treime din emisiile globale. Împreună cu India, aceasta a contribuit cu 62% la creșterea emisiilor globale în anul trecut.
Pentru al doilea an consecutiv, SUA a înregistrat o scădere a emisiilor cu 36 MtCO2 e, cu 0,7% sub nivelul din 2023, dar sub rata medie de scădere pe zece ani de 1% pe an.
Ajustate pentru COVID, emisiile europene au scăzut pentru al șaselea an consecutiv și sunt cu aproape 16% sub nivelul de acum zece ani și sunt acum de trei ori mai mici decât cele ale Chinei.
SUA a fost cel mai mare producător mondial de petrol, reprezentând o cincime din producția globală în 2024. Producția sa este acum aproximativ egală cu producția combinată a Arabiei Saudite și a Federației Ruse.
Petrolul rămâne cea mai mare sursă de energie, satisfăcând 34 % din cererea mondială totală în 2024. Deși în scădere, cererea mondială a crescut cu 0,7 %, depășind pentru prima dată nivelul de 101 Mbbl/zi.
După o revenire inițială în urma pandemiei de COVID, toate regiunile au înregistrat o încetinire sau o stabilizare a cererii de petrol în 2024. Cererea din țările OCDE a rămas constantă la 45 Mbbl/zi, în timp ce cererea din țările non-OCDE a crescut cu 0,7 Mbbl/zi. Africa și Orientul Mijlociu au fost regiunile cu cea mai rapidă creștere, cu 2,5% și, respectiv, 1,6%.
China a dat semne că cererea de petrol va atinge un nivel maxim în 2023, înregistrând o scădere de 1,2% a cererii în 2024.
Cererea globală de păcură și motorină/gazole a scăzut cu -2% și, respectiv, -0,5%. Această scădere a fost determinată în mare parte de China, unde creșterea numărului de camioane alimentate cu GNL a redus cererea de motorină. La nivel global, cererea a crescut pentru kerosen/kerosen pentru avioane (0,4 Mbbl/zi), etan și GPL (0,4 Mbbl/zi) și benzină (0,3 Mbbl/zi).
Prețurile petrolului au continuat să scadă față de nivelurile din 2023, în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Deși, în medie, acestea au scăzut cu -3%, ele rămân cu 27% peste nivelurile din 2019, înainte de COVID.
Gaz natural
Producția mondială de gaz natural a crescut la 4.124 miliarde de metri cubi, cei mai mari producători fiind SUA, Rusia, Iran și China, care, împreună, au reprezentat 53% din producția mondială totală. În ultimii zece ani, China a trecut de la al șaselea la al patrulea producător mondial de gaze naturale. Producția internă acoperă în prezent 56% din cererea internă.
Cererea mondială de gaze naturale a revenit la creștere în 2024, crescând cu 101 miliarde de metri cubi (2,5%). Ponderea acesteia în consumul mondial de combustibili fosili s-a situat la 29% și a acoperit un sfert din cererea totală de energie la nivel mondial.
Toate regiunile, cu excepția Africii, au înregistrat o creștere a cererii de gaze în 2024. Asia-Pacific a înregistrat cea mai mare creștere, de 42 miliarde de metri cubi, din care China a reprezentat două treimi. Comunitatea Statelor Independente (CSI) și America de Nord au înregistrat creșteri de 22 miliarde de metri cubi și, respectiv, 15 miliarde de metri cubi, în timp ce Europa a înregistrat o creștere modestă de 6 miliarde de metri cubi.
Cărbune
În ultimii trei ani, producția de cărbune din regiunea Asia-Pacific a depășit cererea. Excedentul din 2024 a atins un nivel record, producția depășind cu peste 6 % cererea.
Deși cărbunele a atins un nivel record al cererii la nivel mondial, de 165 EJ, 83% din acesta a fost concentrat în regiunea Asia-Pacific, 67% din acesta fiind atribuit Chinei.
În ciuda nivelurilor record ale investițiilor în energii regenerabile, cărbunele domină în continuare sectorul energiei electrice din China, generând 58% din producția sa în 2024. În Europa, consumul de cărbune a scăzut cu 7%.
Pentru prima dată în istorie, contribuția cărbunelui la satisfacerea cererii totale de energie a Europei a scăzut sub cea a energiei nucleare.
Cererea de cărbune a Indiei a crescut cu 4 % în 2024 și este acum egală cu cea a CSI, Americii de Sud și Centrale, Americii de Nord și Europei la un loc. În schimb, cererea din țările OCDE, care este în scădere din 2007, a scăzut cu 4 % în 2024, față de o rată medie de scădere de 6 % pe an în ultimii 10 ani.
În medie, prețurile cărbunelui la nivel mondial au continuat să scadă, cu aproximativ 11 % în 2024 și cu 52 % față de nivelurile record înregistrate în 2023.
Energie nucleară
În 2024, energia nucleară a crescut cu 3 %, acoperind puțin peste 5 % din cererea globală totală de energie. Aproximativ două treimi din creșterea producției s-a înregistrat în Franța și Japonia, care au continuat să repună în funcțiune centrale electrice după perioade îndelungate de întrerupere a activității.
Energie electrică
În ultimii 10 ani, producția globală de energie electrică a crescut în medie cu aproximativ 2,6 % pe an, practic de două ori mai mult decât rata cererii totale de energie.
Cererea din Asia-Pacific a atins 52% din producția mondială de energie electrică în 2024, crescând cu aproximativ 5% până la 16.132 TWh. America de Nord și Europa au înregistrat creșteri de 2,2% și, respectiv, 1,5%, ajungând la un total de 9.514 TWh, 30% din producția mondială.
Cu excepția petrolului, producția din toate sursele a crescut la nivel mondial în 2024. Energia eoliană și solară au acoperit 53% din creșterea globală a producției. Producția din surse regenerabile, inclusiv hidroenergia, a acoperit 32% din aprovizionarea globală cu energie electrică anul trecut.
Din totalul parcului mondial de combustibili fosili, gazul a înregistrat cea mai mare creștere a producției, cu 2,5% (172 TWh). Cărbunele a crescut cu 1,2%, ajungând la 10.613 TWh, rămânând cea mai mare sursă de producție la nivel global.
În ultimii zece ani, ponderea cărbunelui în parcul energetic al Chinei a scăzut de la 70% la 58%. În India, ponderea acestuia a rămas constantă, la aproximativ 75%.
În 2024, capacitatea sistemelor de stocare a energiei electrice în baterii la scară de rețea (BESS) s-a dublat, crescând cu 113% până la 126 GW. China a fost lider în implementarea acestora, contribuind cu 67% la creștere. În prezent, China deține 60% din capacitatea totală instalată de BESS, urmată de SUA cu 20% și Marea Britanie cu aproximativ 5%. Energia eoliană și solară
Producția de energie eoliană și solară a crescut de la 13% la 15% din producția globală totală în 2024. În ultimii zece ani, producția combinată a acestora a crescut de patru ori, energia eoliană reprezentând 55%, iar energia solară 45% din producția totală.
Cea mai mare creștere a producției de energie eoliană și solară a fost înregistrată în regiunea Asia-Pacific, cu 399 TWh. China a reprezentat 91% din creșterea regiunii și 57% din creșterea globală totală.
Creșterea capacității de producție a energiei solare a depășit-o pe cea a energiei eoliene cu un raport de 4 la 1 în 2024, energia solară atingând o capacitate instalată totală la nivel mondial de 1.865 GW, comparativ cu 1.135 GW în cazul energiei eoliene. China a găzduit 47% din totalul parcurilor solare și eoliene instalate la nivel mondial în 2024, aproape dublând capacitatea instalată a energiei eoliene și solare din SUA și Europa la un loc.
Energia eoliană și solară au furnizat 28% din producția de energie electrică a Uniunii Europene, energia solară depășind pentru prima dată cărbunele.
Hidroenergie
În ciuda scăderilor din America de Nord, America de Sud și America Centrală, hidroenergia a înregistrat cea mai mare creștere anuală la nivel mondial (180 TWh) din 2010, când barajul Three Gorges din China a atins capacitatea maximă. În ansamblu, hidroenergia rămâne cea mai mare sursă de energie regenerabilă, contribuind cu 14% la producția totală de energie electrică la nivel mondial și cu 45% la producția totală de energie regenerabilă în 2024.
Biocombustibili
Cererea globală de biocombustibili a crescut cu 3% în 2024, atingând un nivel record de 2,2 Mbbloe/zi. Regiunea Asia-Pacific a înregistrat cea mai mare creștere, cu 47 kbbloe/zi, urmată de America de Nord, cu 42 kbbloe/zi.
India și Indonezia au reprezentat împreună 63% din cererea de biocombustibili din Asia-Pacific în 2024, India înregistrând o creștere de 38%. Cu 194 kbbloe/zi, Indonezia este al treilea consumator mondial de biocombustibili, după SUA (899 kbbloe/zi) și Brazilia (432 kbbloe/zi). Cererea de biocombustibili în UE a scăzut cu 11%, în special în cazul biodieselului (-15%), dieselul/gazulóul convențional înregistrând o scădere similară.
Minereuri cheie
Extracția globală de metale rare a crescut cu 3,2% în 2024, ajungând la 0,4 milioane de tone. China și-a menținut poziția dominantă, reprezentând 71% din producția globală și 48% din rezervele mondiale.
Producția globală de litiu a crescut cu 16%. Chile a rămas al doilea producător de litiu, cu o pondere de 23 % din producția mondială. Producția sa a crescut cu 18 %, în timp ce Argentina a înregistrat o creștere semnificativă de 109 %. În medie, prețurile mineralelor cheie au scăzut la nivel mondial cu 16 % în 2024, cele mai mari scăderi fiind înregistrate în cazul carbonatului de litiu (-69 %), grafitului natural (-26 %) și cobaltului (-23 %).
Rezerva Federală a SUA (Fed) a menţinut dobânda de referinţă la un interval cuprins între…
Ionuţ Aurică a fost numit în funcţia de vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală,…
Valentin Ionescu (foto stânga), Președintele Institutului de Studii Financiare (ISF) și Ieronim Ștefan (dreapta), coordonatorul…
Serviciul Geofizic al Academiei Ruse de Științe a publicat pe canalul său de Telegram foto…
Robert Cosmin Până a fost numit Director General Adjunct al SAI Muntenia Invest, pentru un…
Emiratele Arabe Unite (EAU) vor începe, cu acordul Israelului, construcţia unei conducte importante ce va…
This website uses cookies.
Read More