Eric Stab, Engie : “Ar trebui să fie implementat gradual un mecanism de liberalizare transparent, riguros și bine gândit pe piața gazelor“

*La final de 2018, nivelul investiţiilor Engie realizate în România atingeau 1,1 miliarde de euro

*“ Statul român ar putea demara un program național de co-finanțare a dezvoltării rețelelor de distribuție de gaze naturale“

România trebuie să continue să evolueze treptat, dar într-un ritm constant, spre liberalizarea completă a pieței gazelor, consideră Eric Stab, CEO-ul Engie Romania, care transmite că o concurență sănătoasă, bazată pe o lichiditate adecvată a pieței angro și o transparență a prețurilor reprezintă un avantaj pentru toți consumatorii de energie.

“Pentru a realiza o astfel de piață țintă, ar trebui să fie implementat gradual un mecanism de liberalizare transparent, riguros și bine gândit“, ne-a spus Eric Stab, în cadrul unui interviu, acordat în exclusivitate.

În opinia sa, statul român ar putea demara un program național de co-finanțare a dezvoltării rețelelor de distribuție de gaze naturale, fie printr-o autoritate centrală, fie prin intermediul autorităților publice locale.

La final de 2018, nivelul investiţiilor Engie realizate în România atingeau 1,1 miliarde de euro, din care aproximativ 660 milioane de euro au fost investiți în modernizarea și extinderea rețelei de gaze naturale.

***

Cum caracterizați piata de gaze, înainte de OUG 114 și care a fost impactul acestei ordonanțe și al modificărilor sale?

Eric Stab : ENGIE Romania și-a reafirmat în repetate rânduri sprijinul pentru liberalizarea pieței și pentru dereglementarea prețurilor la energie. Considerăm că o concurență sănătoasă, bazată pe o lichiditate adecvată a pieței angro și o transparență a prețurilor, reprezintă un avantaj pentru toți consumatorii de energie. Pentru a realiza o astfel de piață țintă, ar trebui să fie implementat gradual un mecanism de liberalizare transparent, riguros și bine gândit. Cu toate că am subliniat deficiențele calendarului de dereglementare a prețului la gaze naturale, decizia de a elimina prețurile angro reglementate pentru consumatorii casnici a fost pusă în aplicare în aprilie 2017.

Două deficiențe majore nu fuseseră însă tratate până în acel moment. Prima a fost disfuncționalitatea pieței angro a gazelor naturale, lipsită de lichiditate, a unui cod funcțional de rețea și a varietății necesare a instrumentelor de tranzacționare (scadențe diferite, inclusiv o piață în ziua următoare). A doua era legată de menținerea prețurilor reglementate pentru consumatorii casnici, care, în contextul creșterii prețurilor angro la gaze, a condus la o presiune semnificativă asupra furnizorilor pentru segmentul de  retail care au fost obligați să vândă gazele în pierdere. Datorită creșterii foarte rapide a prețurilor angro la gaz în acea perioadă, ANRE a aplicat în 2018 trei scumpiri succesive ale prețurilor utilizatorilor finali, care totuși s-au dovedit insuficiente pentru a acoperi costurile reale de aprovizionare pe care furnizorii le-au avut până la sfârșitul anului 2018.

Nu există nicio îndoială că adoptarea OUG 114 a generat, de asemenea, din cauza lipsei consultărilor prealabile și a evaluării impactului, îngrijorări în cadrul comunității de afaceri și în sectorul energetic, precum și incertitudini cu privire la funcționarea viitoare a piețelor energetice. Unele dintre aceste denaturări au fost, cel puțin partial, redresate în ordonanța ulterioară, prin decizia de a aplica limitarea temporară a prețului angro la gaze numai pentru utilizatorii casnici și producătorii de energie termică care deservesc clienți rezidențiali, plafonarea prețurilor angro pentru consumatorii business, de altfel foarte problematică din punct de vedere al concurenței, fiind nepracticabilă. Fără aceste ajustări, existența pieței angro de gaz ar fi fost periclitată. De asemenea, a fost revizuit și nivelul ratei de rentabilitate a activităților de distribuție. În pofida creșterii acestei rate de rentabilitate față de propunerea inițială, ea rămâne semnificativ mai mică comparativ cu nivelul actual aplicabil, dar, cel puțin nu pune în pericol investițiile în infrastructura rețelelor de gaze și de energie electrică pe care România are nevoie să le întrețină, dar și să le dezvolte.

Principalul semn de întrebare astăzi este cât de durabil este acest nou set legislativ. O intervenție temporară pe piață a statului poate remedia deficiențele de design de piață, pe termen scurt. Cu toate acestea, România trebuie să continue să evolueze treptat, dar într-un ritm constant, spre liberalizarea completă a pieței. Prin urmare, este nevoie urgent de un mecanism care să ne conducă de la situația actuală când avem prețuri reglementate la gaze pentru utilizatorii casnici (atât la nivel angro, cât și la nivel de vânzare cu amănuntul) la prețurile de piață liberă, după 2022. În opinia noastră, un mecanism de dereglementare a prețurilor la gaze, similar cu cel aplicat în sectorul energiei electrice (introducerea treptată a unei ponderi de piață liberă în calculul prețului reglementat al gazelor) ar fi binevenit și ar garanta că se va evita confruntarea consumatorilor cu un șoc major atunci când plafonarea prețului va fi eliminată. De asemenea, pentru a crea o concurență sănătoasă și durabilă este recomandabil ca prețurile angro și retail să fie dereglementate simultan, iar până la liberalizarea deplină, piața angro de gaze să fie într-adevăr funcțională și să ofere lichidități adecvate participanților la piață. În paralel, este importantă nu numai identificarea corectă a consumatorilor vulnerabili, care trebuie protejați împotriva sărăciei energetice, și asigurarea surselor de finanțare, dar și implementarea unui sistem de protecție care să poată fi gestionat eficient de către toate administrațiile implicate. Aceasta este o operațiune complexă, care va lua timp, dar trebuie rezolvată urgent.

Sectorul gazelor naturale se bazează pe un lanț valoric, de la puțul de foraj și extracție prin infrastructura de transport, înmagazinare, distribuție și vânzări până la dispozitivele de încălzire ale consumatorului. Acest sector va juca un rol corespunzător, va realiza investițiile necesare și va prospera dacă fiecare actor din acest lanț valoric va avea o remunerare echitabilă, asigurând în același timp prețuri competitive și accesibile pentru consumatorii finali.

Considerați că era necesară o intervenție a statului pe piața gazelor, privind limitarea prețurilor?

Eric Stab: În primul rând, intervenția statului era necesară pentru a asigura o trecere graduală, fără șocuri, la un sistem de piață liberă. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat întrucât dereglementarea prețurilor la gazele naturale a fost decisă în primăvara anului 2017 când prețul gazului de import era scăzut datorită efectului prețurilor mici ale petrolului. Această măsură a avut drept consecință dublarea prețului mediu angros la gazele naturale în perioada aprilie 2017 – decembrie 2018, de la 60 lei/MWh (ultimul preț reglementat) la prețuri de 120-130 lei/MWh in septembrie – decembrie 2018.

O asemenea creștere a prețurilor angro s-a dovedit nesustenabilă și a condus la o intervenție din partea autorităților românești pentru a stimula competiția, lichiditatea pieței angros și o transparență mai mare a modului de tranzacționare a volumelor disponibile pe piața angros.

Preţul de tranzacţionare a gazelor româneşti a fost, în martie, egal cu preţul de la hubul de la Viena şi peste preţul mediu cu care a vândut Gazprom gaze ruseşti. Care considerati că au fost motivele? Ce așteptări aveți pentru lunile următoare?

Eric Stab: Prețul de tranzacționare a gazelor naturale contractate în 2018 cu livrare în 2019 a fost mai mic decât prețul de referință al gazelor din import. Punctual însă, în funcție de momentul tranzacționării, pentru tranzacțiile încheiate pe termen scurt, acesta a depășit într-adevar, prețul gazului de import.

Cum a evoluat cantitatea de gaze pusă la dispoziție de Petrom și Romgaz în perioada dintre OUG 114 și modificarea sa?

Eric Stab: Lichiditatea platformei BRM a scăzut semnificativ în 2019, unde au avut loc numai 30 de tranzacții până la mijlocul lunii mai, iar volumul tranzacționat a fost de 181 GWh. Marea majoritate a tranzacțiilor au fost pe termen scurt, cu volume foarte mici (probabil tranzacții de echilibrare).

Niculae Havrileţ, consilier al ministrului Energiei, a susţinut recent că furnizorii de gaze EON şi Engie sunt marii câştigători ai OUG 114, în cazul apariţiei pieţei reglementate. Cum comentaţi această afirmaţie?

Eric Stab: După cum am afirmat deja, furnizorii reglementați de gaze naturale au înregistrat pierderi semnificative ca urmare a creșterii accelerate a prețurilor angros, ca rezultat al dereglementării acestora. Orice măsura de dereglementare a prețurilor la gazele naturale trebuie să se facă progresiv și după o analiză a sustenabilității ei pentru consumatorul final.

Ce se va întâmpla când efectele OUG 114 vor înceta?

Eric Stab: Este o problemă serioasă, în opinia noastră, care trebuie rezolvată imediat. Am sugerat autorităților, după cum spuneam înainte, implementarea unui mecanism de aliniere graduală a prețurilor pentru consumatorii casnici, atât la nivelul pieței angros cât și la nivelul pieței de retail. Un asemenea mecanism de aliniere graduală ar putea fi cel implementat și în cazul dereglementării pieței de energie electrică, prin inserarea unor volume de gaze naturale din piața liberă în structura de prețuri reglementate.

BSOG a semnat un acord pe 10 ani de vânzare a gazelor din Marea Neagră cu ENGIE. Ați anuntat că aceste gaze vor fi folosite în principal pe piața locala. Care va fi impactul asupra facturilor clienților?

Eric Stab: Considerăm că resursele de gaz din Marea Neagră reprezintă o oportunitate importantă de dezvoltare pentru România, care poate fi utilizată, cel puțin parțial, pentru a asigura consumul piaței locale, pentru a stimula noi investiții în sectoare industriale care utilizează în mod eficient gazele naturale și sperăm că țara noastră va juca un rol regional important pentru securitatea energetică.

ENGIE a făcut deja un mare pas înainte pentru a ajuta producătorii de gaze din Marea Neagră să găsească un business case prin semnarea unui contract de aprovizionare cu gaze pe termen lung cu Black Sea Oil & Gas/Midia Gas Development.

Cum poate statul ajuta la creșterea numărului de clienți racordați la rețeaua de gaze?

Eric Stab: Statul român ar putea demara un program național de co-finanțare a dezvoltării rețelelor de distribuție de gaze naturale, fie printr-o autoritate centrală, fie prin intermediul autorităților publice locale. Construcția de rețele de gaze nu este, cu toate acestea, suficientă. Trebuie, în egală măsură, ca și potențialii clienți să aibă mijloacele necesare de a se racorda și de a investi în dezvoltarea de instalații interioare. Un plan de susținere dedicat acestor consumatori ar fi bine primit.

Care au fost  investițiile companiei, anul trecut? Ce investiții preconizați pentru acest an?

Eric Stab: România a reprezentat pentru ENGIE o piaţă importantă încă din 1995, când prin subsidiara de atunci a Grupului, Gaz de France, am devenit acţionari la producătorul de tuburi din polietilenă, Politub. Prezenţa Grupului în România a devenit însă notabilă odată cu achiziţia companiei Distrigaz Sud în 2005. De atunci, ne-am consolidat prezenţa în sectorul energetic prin dezvoltare organică si achiziţii, ajungând astăzi să livrăm gaze naturale unui portofoliu de 1,8 milioane de clienţi, ceea ce ne situează, la nivel de grup, drept a treia ţară ca mărime a portofoliului de clienţi, după Franţa şi Belgia.

Activitatea de bază, distribuţia şi furnizarea de gaze naturale, a fost completată cu furnizarea de electricitate pentru clienţii casnici şi de business, cu cea de servicii energetice (650.000 de clienţi), dar şi cu producţia de energie din surse regenerabile (100 MW).

Faptul că România este o ţară prioritară pentru Grupul ENGIE o dovedeşte şi nivelul investiţiilor realizate aici, care la final de 2018 atingeau 1,1 miliarde de euro şi care au fost orientate pentru a ne moderniza şi extinde continuu activele şi pentru a îmbunătăţi calitatea serviciilor pe care cei 3.900 de angajaţi le oferă clienţilor noştri. O parte semnificativă a acestora, aproximativ 660 milioane de euro, au fost investiți în modernizarea și extinderea rețelei de gaze naturale pe care o deținem.

Cum se modifică planurile companiei după creșterea ratei de rentabilitate reglementate?

Eric Stab: ENGIE consideră că investițiile în infrastructurile de gaz și electricitate sunt esențiale pentru asigurarea securității aprovizionării cu energie și că aceste investiții trebuie să fie remunerate în mod echitabil de autoritatea de reglementare. Investiții enorme în rețelele de distribuție a gazelor au fost efectuate în fiecare an de la privatizările din 2005, însă avem încă un drum lung de parcurs pentru a moderniza pe deplin infrastructura de gaze a țării. Considerăm că reglementările prin care se stabilește nivelului ratei de rentabilitate a rețelelor de gaze ar trebui să fie transparente, utilizând modele care au fost testate pe alte piețe mai mature, și fundamentate pe date relevante și care pot fi verificate cu ușurință. Din acest motiv, nu am fost de acord cu primul nivel de rată stabilit de autoritatea de reglementare la 5,66%, care ar fi fost prea mic, având în vedere principiile expuse mai sus și nivelul investițiilor necesare pentru menținerea siguranței, precum și pentru modernizarea rețelelor de distribuție a gazelor. Nivelul ulterior aprobat de guvern (6,9% aplicat la baza de active reglementate) este mai realist pentru a asigura noi investiții în distribuția gazelor naturale.

De asemenea, este important de subliniat faptul că România este astăzi una dintre țările din Europa Centrală și de Est cu cele mai scăzute tarife de distribuție a gazelor și cu o densitate mică a rețelei de distribuție a gazelor, ambele aspecte fiind strâns corelate.

Multe companii din domeniu au dificultăți în recrutarea de forță de muncă proaspătă calificată. Ce măsuri ați luat în acest sens?

Eric Stab: În contextul unui deficit acut de forță de muncă calificată, ENGIE Romania a implementat mai multe programe de atragere de forță de muncă.

Activând într-un domeniu eminamente tehnic, asigurarea unei forțe de muncă calificate, atât pentru partea de exploatare în siguranță a rețelei de distribuție de gaze naturale, cât și pentru serviciile de întreținere și exploatare în siguranță a instalațiilor interioare deținute de clienții noștri, este o condiție indispensabilă pentru buna desfășurare a activității. Astfel, cea mai recentă inițiativă este aceea de înființare a unor clase de învățământ dual cu obiectivul de a securiza formarea teoretică și practică a personalului tehnic calificat pentru activitățile de distribuție de gaze naturale și servicii tehnice. Astfel, printr-o investiție de aproximativ 5 milioane de lei, compania asigură formarea a 120 de tineri profesioniști din București și Brașov.

Un alt program important este cel de internship în care, anual, un număr de tineri absolvenți sunt integrați anual în departamentele noastre pentru o perioadă determinată.

Vă mulțumesc!