Update articol:

Europarlamentarul Clotilde Armand: Fondurile din Planul de relansare nu vor fi accesibile fără un plan național de relansare bine fundamentat, care să fie credibil pentru celelalte state membre

Foto Facebook Foto Facebook

Fondurile din Planul de relansare nu vor fi accesibile fără un plan național de relansare bine fundamentat, care să fie credibil pentru celelalte state membre, este de părere europarlamentarul Clotilde Armand, adăugând că accesul la aceste fonduri este condiționat de calitatea planului national, după un mecanism negociat și el în acordul actual.

 

Iohannis, la Bruxelles: Am obţinut pentru România aproape 80 miliarde de euro pentru proiectele europene

 

“Cred că este un semnal foarte bun că liderii europeni au reușit să ajungă la un compromis și să semneze împreună un acord privind Planul de relansare de 750 de miliarde euro și bugetul multianual pentru 2021-2027 de 1074 de milliarde euro”, opinează europarlamentarul Clotilde Armand.  

Domnia sa ne-a declarat: “Este o premieră istorică : o dovadă de mare solidaritate ca statele europene să accepte o garanție colectivă pentru împrumuturi. E adevărat, în detaliu, acordul poate provoca nemulțumiri, mai ales în ce privește alocările bugetare pentru unele programe, cum ar fi digitalizarea sau sănătatea.

Personal, deplâng în primul rând atitudinea țărilor așa-numite « frugale », cu o viziune egoistă asupra integrării europene, când ar trebui să țină cont de faptul că sunt cele mai mari beneficiare ale Pieții Unice. Din această atitudine decurg de altfel reducerile bugetare, schimbarea raportului între împrumuturi și ajutoare, prelungirea formulei de rabat, în ciuda poziției Parlamentului european.

Sumele repartizate pentru România trebuie privite, așadar, în acest context de negocieri dificile, chiar dacă ne așteptam la un volum puțin mai ridicat și la o repartizare mai favorabilă între fondurile rambursabile și nerambursabile. În varianta propusă de Comisia europeană pentru Planul de relansare eram cu un plafon de 31,2 miliarde și un raport de aproape 2/3 fonduri nerambursabile. Acum în urma acordului celor 27 suntem la 33 de miliarde cu o împărțire aproape egală între fonduri nerambursabile și împrumuturi, așa cum e împărțit de altfel întregul Plan de relansare, după negocierile cu țările « frugale ». Nu este însă o proporție așa de defavorabilă dacă facem comparația cu alte state.

Restul de 47 de miliarde îl reprezintă fondurile de coeziune, de dezvoltare rurală, fondurile pentru agricultură din cadrul bugetar multianual. Pentru aceste fonduri este dificil să negociem o creștere masivă chiar și într-un context diferit, având în vedere gradul nostru redus de absorbție din celelalte 2 cadre bugetare din care am primit alocări.

Cred că problema principală pe care trebuie să o rezolvăm este creșterea gradului de absorbție. La ce ne folosesc alocări de zeci de miliarde, dacă nu le transformăm în investiții ! Repet mereu că nu trebuie să ezităm să cerem asistență tehnică Uniunii europene pentru a duce la bun sfârșit proiectele noastre. Am cerut mereu, în calitate de negociator RENEW în diverse rapoarte, suplimentarea liniilor bugetare pentru asistență tehnică, astfel încât să reușim să creștem absorbția.

Pe de altă parte, vreau să atrag atenția că fondurile din Planul de relansare nu vor fi accesibile fără un plan național de relansare bine fundamentat, care să fie credibil pentru celelalte state membre. Accesul la aceste fonduri este condiționat de calitatea planului national, după un mecanism negociat și el în acordul actual. Guvernul României are o mare responsabilitate să reușească să-i convingă pe ceilalți europeni că știe exact ce investiții va face pentru a redresa economia și cum va fi capabil să ramburseze eventualele împrumuturi. În legătură cu aceste împrumuturi, merită să evaluăm bine noua posibilitate, având în vedere dobânzile foarte mari pe care le plătim noi, ca țară, la împrumuturile pe care le-am contractat până acum pe piața internațională. Garanția mutuală oferită pentru prima dată la nivel european este un mare avantaj pentru țările cu economii mai puțin cotate, cum este cazul României.

Trebuie, de asemenea, să ne asigurăm că vom fi capabili să absorbim cât mai multe fonduri (în plus de cele 47 de miliarde) și din celelalte programe din cadrul multianual care nu au etichete naționale, iar pentru aceasta avem nevoie să ne poziționăm în domenii inovative. Am repetat și cu alte ocazii că nu putem continua fără o strategie națională clară de dezvoltare sectorială. Am avertizat guvernul că trebuie să mergem la negocieri cu o listă de investiții strategice pentru care să obținem finanțări țintite, fără de care vom avea dificultăți în competiția pentru fondurile ne-etichetate cu celelalte state avantajate în domeniile inovative. Voi continua în Parlamentul european în următoarele săptămâni să lupt pentru interesele noastre”.

BVBStiri BVB

S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. (TGN) (25/11/2020)

Comunicat privind aprobarea de catre ANRE a Planului de Dezvoltare SNT 2020-2029

SIF BANAT CRISANA S.A. (SIF1) (25/11/2020)

Convocarea AGOA din data de 6/7 ianuarie 2021

SOCIETATEA ENERGETICA ELECTRICA S.A. (EL) (25/11/2020)

Tranzactii parti afiliate - SDTN, SDTS si EFSA